Inteligența Artificială devine tot mai bună la imitarea oamenilor, însă influența ar putea funcționa și în sens invers. Cercetătorii propun ipoteza că interacțiunile repetate cu roboții conversaționali ne-ar putea determina să ne adaptăm comunicarea la modul în care funcționează aceștia, devenind mai previzibili și mai puțin spontani. Deocamdată, însă, vorbim despre un model teoretic, nu despre un efect demonstrat experimental pe termen lung.
Cum ar putea AI să ne schimbe comportamentul
Chatboții și roboții sociali sunt deja utilizați în servicii pentru clienți, comerț, sănătate și numeroase platforme digitale. Sistemele sunt proiectate să poarte conversații cât mai naturale și să interpreteze diferite indicii furnizate de utilizatori.
O echipă internațională de cercetători analizează acum posibilitatea apariției unui fenomen invers: pe măsură ce AI învață să comunice precum oamenii, oamenii ar putea începe să comunice într-un mod mai ușor de procesat de AI. În timp, utilizatorii s-ar putea obișnui să formuleze cereri mai standardizate, să renunțe la anumite particularități de exprimare și să adopte tiparele care generează cele mai eficiente răspunsuri.
O influență care ar putea funcționa în ambele direcții
Inci Toral-Manson, cercetătoare în marketing la University of Birmingham, analizează această relație ca pe un proces de adaptare reciprocă. Sistemele artificiale sunt dezvoltate pentru a reproduce elemente ale comunicării umane. În același timp, oamenii își pot modifica propriul comportament în funcție de reacțiile primite din partea tehnologiei.
Acest mecanism nu este neobișnuit în interacțiunile sociale. Oamenii își ajustează frecvent vocabularul, tonul și comportamentul în funcție de interlocutor. Întrebarea ridicată de cercetători este ce se întâmplă atunci când interlocutorul este un algoritm cu care comunicăm foarte des.
Am putea deveni mai previzibili?
Sistemele AI funcționează pe baza unor modele matematice și probabilistice. Chiar dacă răspunsurile lor pot părea spontane, mecanismul din spatele conversației este fundamental diferit de cel uman. Utilizatorul poate observa, conștient sau nu, ce formulări produc cele mai bune rezultate și își poate adapta comportamentul. Repetat suficient de des, acest proces ar putea favoriza un stil de comunicare mai standardizat.
Cercetătorii discută inclusiv posibilitatea ca anumite elemente de spontaneitate și individualitate să fie diminuate dacă oamenii se obișnuiesc să interacționeze predominant în tiparele favorizate de sistemele automate.
AI ar putea influența inclusiv modul în care ne percepem
Ipoteza merge dincolo de alegerea cuvintelor. Interacțiunile sociale contribuie la formarea identității, iar răspunsurile celorlalți ne influențează comportamentul. În relațiile dintre oameni, aceste reacții pot fi contradictorii, surprinzătoare și dificil de anticipat. Interacțiunea cu un sistem AI poate avea alte caracteristici. Dacă utilizatorul descoperă un anumit comportament care produce constant răspunsurile dorite, poate fi tentat să îl repete.
Selcen Ozturkcan, de la Linnaeus University din Suedia, indică în acest context tendința naturală a oamenilor de a imita comportamentele interlocutorilor.
Studiul este teoretic. „Robotizarea” oamenilor nu a fost demonstrată
Aceasta este o precizare esențială pentru interpretarea cercetării. Studiul nu demonstrează că utilizarea ChatGPT, a unui chatbot sau a altor instrumente AI îi transformă efectiv pe oameni în persoane mai „robotice”.
Autorii propun un cadru teoretic construit inclusiv pe cercetări anterioare despre interacțiunea dintre oameni și sisteme artificiale. Nu a fost realizat un experiment longitudinal prin care utilizatorii să fie urmăriți suficient de mult pentru a demonstra că AI le reduce spontaneitatea sau le modifică identitatea. Ipoteza va trebui, prin urmare, testată empiric.
De ce problema devine tot mai importantă
Întrebarea capătă relevanță pe măsură ce interacțiunea cu AI devine parte din activitățile cotidiene. Asistenții virtuali pot răspunde la întrebări, recomanda produse, oferi suport clienților și adapta conversațiile în funcție de informațiile disponibile despre utilizator.
Dacă aceste interacțiuni ajung să influențeze comportamentul uman, companiile și dezvoltatorii ar putea fi nevoiți să analizeze nu numai eficiența sistemelor, ci și efectele sociale ale utilizării lor pe termen lung. Cercetarea, publicată în revista AI & Society, deschide astfel o întrebare provocatoare: în încercarea de a face Inteligența Artificială tot mai asemănătoare oamenilor, am putea ajunge și noi să devenim puțin mai asemănători cu ea?
Sursa: Descopera.ro
