Islanda organizează pe 29 august un referendum privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Votul nu decide aderarea propriu-zisă, ci doar dacă Reykjavik va începe negocierile cu Bruxelles-ul. Sondajele indică o cursă foarte strânsă între susținătorii și adversarii apropierii de UE.
Referendumul reprezintă doar prima etapă din planul guvernului pro-european de a apropia țara insulară de Uniunea Europeană.
În cazul unui vot favorabil, ar urma cel puțin doi ani de negocieri. Ulterior, ar avea loc un al doilea referendum în care islandezii ar decide efectiv dacă vor sau nu să adere la blocul comunitar.
Este referendumul un vot pentru aderarea Islandei la UE?
Nu. Pe 29 august, islandezii votează doar dacă țara ar trebui să înceapă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană. Dacă tabăra „Da” câștigă, Reykjavik ar putea începe negocierile cu Bruxelles-ul. Procesul ar putea dura doi ani sau mai mult.
La finalul negocierilor ar urma un nou referendum, posibil în 2028. În acel referendum, populația ar decide dacă Islanda devine efectiv stat membru al UE.
Ce se întâmplă dacă islandezii votează „Nu”?
Guvernul prezintă referendumul drept un moment de tipul „acum ori niciodată”. Premierul Kristrún Frostadóttir le-a transmis alegătorilor că un vot negativ ar pune capăt, cel puțin pentru viitorul apropiat, discuțiilor privind aderarea Islandei la UE.
Ce ar câștiga Islanda prin aderarea la Uniunea Europeană?
Susținătorii aderării afirmă că intrarea în UE ar putea consolida economia Islandei. De asemenea, i-ar oferi o poziție mai puternică în negocierile cu marii parteneri comerciali. Totodată, ar ajuta țara să facă față competiției geopolitice tot mai intense din Arctica.
Problema a căpătat o importanță suplimentară în contextul declarațiilor președintelui american Donald Trump privind dorința sa de a obține controlul asupra Groenlandei.
Prin aderare, Islanda ar deveni parte a uniunii vamale a UE. Acest lucru înseamnă eliminarea tarifelor vamale interne. De asemenea, s-ar aplica tarife externe comune pentru mărfurile provenite din afara blocului.
Islanda ar putea adopta moneda euro
Un alt argument important al taberei pro-UE este perspectiva adoptării euro. Moneda europeană ar putea înlocui coroana islandeză, considerată relativ volatilă.
Susținătorii aderării cred că această schimbare ar putea contribui la combaterea inflației. În plus, ar duce la reducerea costului ridicat al vieții și la scăderea ratelor dobânzilor.
Ca stat membru, Islanda ar participa și la procesul decizional european prin instituții precum Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European.
De ce se opun unii islandezi aderării la UE?
Adversarii susțin că aderarea ar transfera o parte prea mare din puterea de decizie către Bruxelles. De asemenea, spun că statutul de membru al UE nu ar consolida automat securitatea Islandei.
Una dintre cele mai sensibile probleme este pescuitul, un sector esențial pentru economia și identitatea națională a țării. Industria pescuitului se teme că aplicarea Politicii Comune în domeniul Pescuitului a UE ar putea permite o implicare mai mare a navelor străine în exploatarea resurselor din apele islandeze.
Coroana islandeză, avantaj sau vulnerabilitate?
Oponenții aderării consideră că păstrarea coroanei islandeze oferă țării mai multă flexibilitate economică. Moneda se poate deprecia față de euro și dolar în perioadele dificile, sprijinind competitivitatea economiei, și se poate aprecia atunci când economia islandeză performează. Renunțarea la moneda națională ar elimina în cele din urmă acest mecanism de ajustare.
De ce organizează Islanda referendumul acum?
Islanda a solicitat aderarea la UE în 2009, dar a abandonat negocierile în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic. De atunci, creșterea costului vieții și schimbarea situației de securitate din Europa după invazia Rusiei în Ucraina au readus problema aderării în dezbaterea publică.
Coaliția de centru-stânga formată în 2024 a acceptat organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor, la inițiativa partidului pro-european Viðreisn. Social-democrații premierului Frostadóttir susțin integrarea europeană, în timp ce Partidul Poporului, al treilea membru al coaliției, se opune aderării.
Din opoziție, Partidul Independenței, condus de Guðrún Hafsteinsdóttir, conduce campania pentru votul „Nu”.
Ce ar câștiga Uniunea Europeană prin aderarea Islandei?
Pentru UE, aderarea Islandei ar avea o importantă dimensiune strategică în Arctica. Aceasta este o regiune aflată tot mai mult în centrul competiției dintre marile puteri. Islanda este deja membră NATO, dar nu dispune de o armată proprie.
Poziția sa geografică este extrem de importantă. Țara se află în zona cunoscută drept culoarul Groenlanda-Islanda-Regatul Unit (GIUK). Acesta este unul dintre principalele puncte strategice ale Atlanticului de Nord pentru monitorizarea deplasărilor navale rusești.
Islanda ar putea adera mai ușor decât alte state candidate
Din perspectiva Bruxelles-ului, Islanda ar fi probabil mai ușor de integrat decât alte țări care urmăresc aderarea. Economia și instituțiile sale sunt deja strâns conectate cu Europa. Aceasta înseamnă că Reykjavik ar avea nevoie de mai puține reforme decât Ucraina sau statele din Balcanii de Vest.
Din acest motiv, dacă islandezii aprobă negocierile și ulterior aderarea, procesul ar putea avansa relativ rapid. Acest lucru s-ar întâmpla comparativ cu alte extinderi ale Uniunii Europene.
Referendumul din 29 august nu va decide, așadar, dacă Islanda intră în UE. Totuși, ar putea redeschide oficial un proces de aderare abandonat în urmă cu peste un deceniu.
