(Reuters) – Guvernele din Polonia și Ungaria au început să limiteze accesul muncitorilor străini, încercând să răspundă presiunii opiniei publice și criticilor venite din partea partidelor naționaliste. Economiștii avertizează însă că aceste măsuri ar putea încetini creșterea economică și ar putea agrava deficitul de forță de muncă.
Guvernele încearcă să răspundă presiunii publice
Premierul Ungariei, Peter Magyar, și omologul său polonez, Donald Tusk, au fost acuzați de rivalii naționaliști că sunt prea permisivi în privința imigrației. Pentru a combate aceste critici, cele două guverne au adoptat măsuri mai stricte privind angajarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene.
În Polonia, numărul permiselor de muncă pentru cetățenii din afara UE a fost redus cu 22% anul trecut.
În Ungaria, Guvernul a suspendat, în luna iunie, eliberarea vizelor de muncă pentru cetățenii din Filipine, Georgia și Armenia. Autoritățile au descris măsura drept primul pas către o reglementare mai strictă a muncii prestate de lucrătorii străini.
Sondajele arată un sprijin larg pentru restricții
Potrivit unui sondaj realizat de IBRiS pentru publicația Wirtualna Polska, aproximativ două treimi dintre polonezi consideră că țara ar trebui să primească mai puțini migranți din afara Uniunii Europene.
În Ungaria, o analiză publicată de Institutul Republikon arată că aproape jumătate dintre respondenți nu ar accepta deloc migranți proveniți din țări mai sărace. De asemenea, alți 40% ar accepta doar un număr redus.
Economiștii avertizează asupra efectelor economice
Experții susțin că Polonia și Ungaria au nevoie de muncitori străini pentru a compensa îmbătrânirea populației și lipsa forței de muncă.
„Mai puțini lucrători înseamnă o creștere economică mai lentă și venituri fiscale mai mici, în timp ce o populație îmbătrânită generează cheltuieli mai mari cu pensiile și sănătatea”, a declarat Marcin Tomaszewski, economist-șef pentru regiunea UE în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Acesta a subliniat că Polonia și Ungaria se confruntă cu provocări demografice mai mari decât multe state din Europa de Vest.
Polonia riscă să piardă peste două milioane de lucrători
Potrivit Institutului Economic Polonez (PIE), Polonia ar putea avea cu 2,1 milioane de lucrători mai puțin până în anul 2035. În prezent, piața muncii din Polonia depinde de peste un milion de angajați străini. Dintre aceștia, aproximativ două treimi sunt cetățeni ucraineni.
Un raport publicat în 2026 de Deloitte, Ipsos și Institutul pentru Afaceri Publice arată că lucrătorii din afara Uniunii Europene au contribuit anul trecut cu până la 10,7% la economia Poloniei.
Guvernul de la Varșovia spune că urmărește un echilibru
Autoritățile poloneze susțin că încearcă să găsească un echilibru între nevoile economiei și gestionarea imigrației.
Viceministrul de Interne, Maciej Duszczyk, a declarat pentru Reuters că Polonia nu dorește să își bazeze economia pe forță de muncă ieftină. El a precizat că sistemul trebuie adaptat noii realități, în care țara a devenit o destinație pentru migranți.
În luna iunie, Ministerul de Interne a anunțat că în primul trimestru din 2026 au fost emise de opt ori mai puține vize de muncă decât în aceeași perioadă din 2022. Totuși, oficialii precizează că această comparație este influențată și de modificările aplicate cetățenilor ucraineni.
Restricțiile provoacă tensiuni și în Ungaria
În Ungaria, noile reguli au generat un conflict între Guvern și compania avicolă Master Good. Compania a avertizat că ar putea suspenda extinderea unei fabrici din cauza restricțiilor privind angajarea muncitorilor străini. Premierul Peter Magyar a respins criticile și a afirmat că firma ar putea găsi angajați locali dacă ar oferi salarii mai mari.
În schimb, proprietarul companiei, Laszlo Barany, susține că cei 580 de angajați din Filipine sunt indispensabili. El explică faptul că populația activă îmbătrânește, iar tot mai puțini tineri sunt interesați de astfel de locuri de muncă.
Mediul de afaceri reclamă birocrația
În Polonia, reprezentanții mediului de afaceri spun că procedurile administrative sunt prea lente. Potrivit Federației Patronale Lewiatan, obținerea unui permis de muncă durează peste șase luni. De asemenea, aprobarea unui permis de ședere poate depăși un an.
Antreprenorii avertizează că muncitorii calificați aleg alte țări. Rahul Jha, proprietarul unui restaurant indian din Polonia, a declarat că a pierdut un bucătar după ce acesta a așteptat mai bine de un an pentru un permis de ședere temporară. Potrivit acestuia, Danemarca i-a acordat rapid o viză de muncă valabilă cinci ani. Astfel, acesta a ales să se mute acolo.
