China lipsește din nou de la Dialogul Shangri-La
Marea întrebare care planează asupra ediției din acest an a Dialogului Shangri-La, cel mai important forum de apărare și securitate din Asia, este una simplă: „Unde este China?”
Pentru al doilea an consecutiv, ministrul chinez al Apărării, Dong Jun, a ales să nu participe la reuniunea desfășurată în Singapore. Această decizie înseamnă că Beijingul a ratat o nouă oportunitate de dialog direct cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. De asemenea, China pierde dialogul direct cu omologii săi din Australia, Franța, Marea Britanie, Japonia și alte state importante din regiune.
În locul unei delegații de rang înalt, China a trimis un grup discret format din experți și cercetători ai Armatei Populare de Eliberare. Această reprezentare este considerată semnificativ inferioară nivelului obișnuit al participării chineze.
Dispare unul dintre momentele-cheie ale forumului
În mod tradițional, unul dintre punctele centrale ale Dialogului Shangri-La era discursul susținut de ministrul chinez al Apărării sau de un oficial de rang înalt. În acest discurs, Beijingul își prezenta doctrina militară și pozițiile privind tensiunile internaționale.
La fel ca în 2025, acest discurs a lipsit complet și din programul din 2026.
Absența nu a trecut neobservată nici de oficialii americani.
„Mi-aș fi dorit ca omologul meu să fie aici la conferință. Sper să avem alte ocazii să ne întâlnim și să discutăm despre situații care sunt adesea interpretate diferit de fiecare parte”, a declarat Hegseth în discursul său principal.
Vicepremierul și ministrul australian al Apărării, Richard Marles, a descris lipsa Chinei drept o oportunitate ratată pentru discuții directe și sincere. El consideră că acest lucru împiedică dialogul privind principalele puncte de tensiune din regiune.
Beijingul minimalizează importanța absenței
Din partea delegației chineze, Zhou Bo, fost colonel superior al Armatei Populare de Eliberare, a încercat să reducă importanța situației.
„Nu este pentru prima dată când ministrul Apărării nu participă. Și în trecut au existat delegații academice. Totuși, este adevărat că nivelul delegației este relativ scăzut de această dată”, a declarat el.
Beijingul evită întrebările incomode?
Mai mulți analiști consideră însă că decizia Chinei este una calculată. În plus, are legătură cu dorința de a evita subiecte sensibile.
Printre acestea se numără:
- tensiunile tot mai mari privind Taiwan;
- modernizarea armatei chineze;
- impactul campaniilor anticorupție care au afectat conducerea militară;
- capacitatea reală de luptă a forțelor armate chineze.
Politologul Chong Ja Ian consideră că Beijingul încearcă să evite întrebările dificile.
„Impresia mea este că încearcă să evite întrebările incomode. Problema unei delegații dominate de cercetători este că apare întrebarea cât de reprezentativă și cât de autorizată este aceasta să vorbească în numele Chinei”, a spus el.
Un ton mai moderat din partea Washingtonului
Diplomați prezenți la eveniment afirmă că Beijingul ar fi putut dori să evite repetarea situației de anul trecut. Atunci, Hegseth a descris China drept o amenințare pentru regiunea Indo-Pacifică și a cerut aliaților asiatici să își crească cheltuielile de apărare.
În 2026, tonul oficialului american a fost considerabil mai moderat.
El a subliniat că:
- „Niciun stat, inclusiv China, nu poate impune hegemonia sa și nu poate pune sub semnul întrebării securitatea sau prosperitatea națiunii noastre și a aliaților noștri.”
Totodată, Hegseth a afirmat că relațiile dintre Washington și Beijing sunt într-o stare mai bună decât în ultimii ani.
O prezență importantă în trecut
China a început să participe cu delegații de nivel înalt la Dialogul Shangri-La începând din 2007.
Ministrul Apărării al Chinei a participat în:
- 2011;
- 2019;
- fiecare ediție dintre 2022 și 2024.
Forumurile din 2020 și 2021 au fost suspendate din cauza pandemiei de COVID-19.
Cât de importantă este, de fapt, absența Chinei?
Veteranul diplomat singaporez Bilahari Kausikan consideră că rolul principal al Dialogului Shangri-La a fost întotdeauna menținerea implicării Statelor Unite în arhitectura de securitate a Asiei de Sud-Est.
Potrivit acestuia, prezența secretarului american al Apărării este esențială. Între timp, participarea ministrului chinez reprezintă un avantaj, dar nu o condiție obligatorie.
„Ar fi bine să-l avem aici pe ministrul chinez al Apărării, dar nu este esențial”, a declarat Kausikan.
Ce transmite Beijingul prin această absență?
Lipsa Chinei de la cel mai important forum de securitate al Asiei este interpretată de mulți observatori ca un semnal strategic. În acest moment, competiția dintre China și Statele Unite domină agenda geopolitică a regiunii Indo-Pacific. Alegerea Beijingului de a reduce nivelul reprezentării sale sugerează o preferință pentru canale diplomatice mai controlate. Totodată, arată dorința de a evita confruntările publice pe teme sensibile.
Deși dialogul dintre marile puteri continuă pe alte căi, absența liderilor militari chinezi de la masa principală a dezbaterilor lasă un gol vizibil. În plus, absența lor alimentează întrebările privind direcția viitoare a politicii de securitate a Chinei.
