România continuă să piardă sume importante din cauza lipsei de flexibilitate a sistemului energetic național. Țara exportă energie electrică la prețuri foarte mici și este obligată să o reimporte la prețuri mult mai mari în orele de vârf, arată o analiză a președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Exemplul dureros cu Bulgaria
În luna aprilie 2026, România a exportat energie electrică către Bulgaria la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh. În același timp, în orele de vârf de seară, importa energie din Bulgaria la prețuri care au ajuns până la 250 euro/MWh.
Conform datelor prezentate de Chisăliță, România a importat energie din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane de euro.
Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.
„Nu contează cât produci, ci când produci”
Dumitru Chisăliță explică acest paradox prin lipsa de flexibilitate a sistemului energetic românesc:
„Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci.”
El subliniază că în noua economie a energiei, avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent momentul și modul în care este utilizată energia.
România vs Bulgaria: diferența dramatică la stocare
Deși România are o capacitate instalată mai mare de energie regenerabilă (aproximativ 10.100 MW eolian și fotovoltaic) față de Bulgaria (aproximativ 6.700 MW), vecinii noștri au investit masiv în stocare.
Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare, cu proiecte în dezvoltare pentru a ajunge la 10 GWh. România are doar aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.
Raportat la capacitățile regenerabile instalate, Bulgaria are o flexibilitate de aproximativ 30%, în timp ce România se află la doar 6%.
Mai multe detalii pe newsbv.ro
