Fostul candidat la prezidențiale contestă decizia în dosarul de propagandă legionară
Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, s-a prezentat luni dimineața la Tribunalul București, într-un proces în care contestă o decizie prin care s-a dispus începerea judecării pe fond în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară.
La ieșirea din tribunal, Georgescu a lăsat să se înțeleagă că demersul său nu va avea succes, dar a declarat că preferă să fie „o zi lup, decât o viață jigodie”.
„Dreptatea este, fără îndoială, un ideal, agreat de noi toți. Doar o Justiție adevărată îl poate transforma în realitate. Sistemul încearcă să mă doboare și probabil că va înregistra astăzi un succes efemer. Nicolae Iorga spunea așa: sunt succese care te înjosesc și înfrângeri care te înalță. Eu spun în felul următor – oamenii fericiți nu-și pierd timpul rănindu-i pe alții. Răul vine de la cei nefericiți, frustrați, mediocri și, în mod special, invidioși. Adică clasa politică. (…) Am următorul mesaj: Nu cedez. Mă puteți judeca, voi, pentru că eu nu vreau să-l supăr pe Dumnezeu. Și mai e ceva. Prefer o zi lup, decât o viață jigodie”, a spus Georgescu, fiind aclamat de zeci de susținători prezenți la tribunal.
Acuzațiile aduse de Parchetul General
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și crime de război, precum și de promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).
Procesul se află în cameră preliminară, iar pe 9 decembrie 2025 Judecătoria Sectorului 1 a decis că se poate începe judecarea pe fond, după ce un magistrat a stabilit că probele strânse de procurori sunt legale.
Detalii despre acuzații și faptele reținute
Potrivit AGERPRES, în rechizitoriu se arată că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, Georgescu a promovat în repetate rânduri, prin diverse mijloace, idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, printre care:
- mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
- necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;
- glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă;
- ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;
- cultul mareșalului Ion Antonescu, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, aproape identic, cuvintele, gesturile și tonul vocii sale, inclusiv efectuând salutul legionar în timpul unui discurs din Piața Universității, la 2 octombrie 2021.
Declarațiile procurorilor
„În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declarații ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța”, susțin procurorii.
Context și etapele procesului
Procesul continuă, iar instanța urmează să analizeze probele și declarațiile inculpatului. Dosarul este unul complex și urmărit cu atenție de opinia publică și media. Contextul ideologic și acuzațiile grave aduse de Parchetul General fac acest caz deosebit de mediatizat.
