București, 21 ianuarie (Reuters) – Partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) domină clar scena politică din România. Acesta depășește în intențiile de vot toate cele patru partide ale actualei coaliții de guvernare pro-europene, potrivit unui sondaj de opinie publicat miercuri. Următoarele alegeri parlamentare sunt programate abia în 2028.
AUR, la cel mai ridicat nivel de susținere din ultimele trei decenii
Conform celui mai recent sondaj realizat de INSCOP, 40,9% dintre români ar vota cu AUR, cel mai mare scor înregistrat de un partid de extremă dreapta în România în mai bine de 30 de ani. De altfel, formațiunea este în prezent al doilea partid ca mărime în Parlament.
AUR a condus constant sondajele pe parcursul anului 2025, chiar dacă liderul său, George Simion, a pierdut în cele din urmă reluarea alegerilor prezidențiale din luna mai.
Poziționare geopolitică: UE, NATO și relația cu SUA
AUR se opune extinderii ajutorului militar pentru Ucraina, critică conducerea Uniunea Europeană și susține politicile fostului președinte american Donald Trump, inclusiv în domeniile energiei și imigrației.
România este stat membru atât al Uniunea Europeană, cât și al NATO.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Clasamentul partidelor în sondaj
Rezultatele sondajului indică o diferență majoră între AUR și partidele aflate la guvernare:
- Partidul Social Democrat (PSD) – 18,2%
- Partidul Național Liberal (PNL), condus de premierul Ilie Bolojan – 13,5%
- Uniunea Salvați România (USR) – 11,7%
- UDMR – 4,9%
Context politic: criza alegerilor prezidențiale
România a fost nevoită să reia alegerile prezidențiale anul trecut. Acest lucru s-a întâmplat după ce scrutinul din decembrie 2024 a fost anulat pe fondul suspiciunilor de ingerință rusă în favoarea candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu.
Anularea votului a declanșat cea mai gravă criză politică din ultimele decenii, scoțând la iveală vulnerabilitățile statului român în fața atacurilor hibride și a dezinformării. În plus, criza a divizat electoratul, a afectat piețele financiare și a pus sub presiune ratingul de țară al României.
Măsuri fiscale, deficit bugetar și efecte sociale
Coaliția largă de guvernare instalată după reluarea alegerilor a majorat taxele. De asemenea, a redus o parte din cheltuielile publice pentru a diminua cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
- Deficitul bugetar este estimat să scadă la aproximativ 6% din PIB în 2026, de la peste 9% în 2024.
- Măsurile au permis României să-și păstreze calificativul de investment grade și să deblocheze fonduri europene.
În același timp, politicile de austeritate au generat proteste sociale și au alimentat sprijinul pentru opoziție, consolidând ascensiunea AUR.
Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 12–15 ianuarie, pe un eșantion reprezentativ, cu o marjă de eroare de ±3%.
 domină clar scena politică din România, conform celor mai recente sondaje de opinie.){kind=link}