Investigațiile recente din presa națională și locală ridică întrebări serioase cu privire la integritatea informațiilor academice și profesionale prezentate public de doi politicieni din generația auto-numită „reformistă”: Allen Coliban, fost primar al Brașovului și actual deputat, și Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării.
Deși cei doi figurează în mod constant în discursul politic drept promotori ai meritocrației și transparenței administrative, datele apărute în ultimele luni arată un tipar comun: inconsecvențe în CV, studii prezentate neclar sau incorect, diplome obținute târziu și lipsă de experiență managerială reală.
Articolul de față sintetizează, în manieră factuală, datele publicate de Libertatea, Adevărul, SpotMedia, Factual și presa brașoveană, verificabile public și confirmate de instituții academice.
1. Ionuț Moșteanu – Universitatea Athenaeum infirmă că ar fi fost student
Investigația publicată în 2024 de ziarul Libertatea arată că Ionuț Moșteanu a trecut în CV studii la Universitatea Athenaeum din București, la o specializare care:
- nu exista în perioada menționată,
- iar instituția confirmă oficial că Moșteanu nu a fost niciodată înscris acolo.
Întrebat despre acest subiect, actualul ministru al Apărării a recunoscut că datele din CV sunt „eronate”.
Tot Libertatea a documentat că Moșteanu a început anterior studii la Facultatea de Automatică din cadrul Politehnicii București, specializarea „roboți industriali”, însă a abandonat fără diplomă. În paralel, politicianul a lucrat în anii ’90 în domenii care nu solicitau pregătire academică de specialitate.
Potrivit aceleiași investigații, Moșteanu ar fi ocupat anumite funcții publice înainte de a obține efectiv o diplomă de licență — situație care ridică întrebări legate de conformitatea cu cerințele legale ale funcției.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
2. Allen Coliban – Facultatea confirmă exmatricularea, nu absolvirea
În cazul lui Allen Coliban, presa brașoveană și națională a relatat încă din 2020 că acesta a trecut în CV că este absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București.
Facultatea a confirmat însă contrariul.
Conform declarațiilor oficiale:
- Coliban nu a absolvit programul de studii,
- a fost exmatriculat,
- și nu deține diploma de inginer.
Informația a fost confirmată și de site-ul de verificare Factual.ro, după consultarea instituției de învățământ superior.
Ulterior, după apariția investigațiilor în presă, Coliban a modificat CV-ul public, înlocuind mențiunea privind absolvirea cu formularea „a urmat cursurile”.
Potrivit relatărilor din presa locală, Coliban a obținut o diplomă de studii universitare abia târziu, aproape de 40 de ani, într-o instituție mai puțin cunoscută la nivel academic.
3. Lipsa de experiență managerială – o constantă pentru ambii politicieni
Analiza traseului profesional arată că nici Moșteanu, nici Coliban nu au deținut înainte de intrarea în politică funcții executive sau roluri de conducere semnificative.
În cazul lui Moșteanu:
- experiența profesională include activități în domeniul marketingului și o perioadă ca angajat într-un club de biliard,
- fără responsabilități manageriale documentate.
În cazul lui Coliban:
- experiența profesională este concentrată în roluri de execuție,
- fără coordonarea unor echipe sau proiecte operaționale majore până la preluarea funcției de primar al Brașovului.
Deși ambii au fost prezentați public ca „manageri” sau lideri formați profesional, documentele oficiale indică o experiență managerială limitată sau inexistentă înainte de cariera politică.
4. Elemente comune în traiectoriile celor doi
Datele verificate arată o serie de convergențe:
- Incompatibilități între informațiile din CV și datele confirmate de instituții.
- Diplome obținute târziu, în afara unei evoluții academice continue.
- Studii incomplete sau abandonate, prezentate inițial într-o formă care sugera absolvirea.
- Modificări ale CV-urilor după apariția investigațiilor.
- Lipsa experienței de management, în contrast cu rolurile politice care presupun competențe executive.
- Ascensiune accelerată în spațiul politic, neconcordantă cu realizările profesionale anterioare.
5. Implicațiile pentru integritatea funcției publice
Conform legislației române, furnizarea de informații false în declarații oficiale poate intra sub incidența art. 326 din Codul Penal – fals în declarații – atunci când informațiile sunt folosite în contexte administrative sau juridice.
În cazul CV-urilor publice folosite în campanii electorale sau pentru accederea în funcții publice, problema depășește sfera juridică.
Ea devine una de încredere, deoarece:
- alegătorii iau decizii în baza profilului profesional comunicat public,
- iar instituțiile statului își fundamentează selecția pe date care trebuie să fie exacte.
6. Concluzii
Analiza comparativă a datelor publice confirmate privind Ionuț Moșteanu și Allen Coliban indică un model comun de prezentare neconformă a pregătirii academice și experienței profesionale.
Cazurile lor nu sunt izolate în politica românească, dar sunt relevante pentru că ambii politicieni aparțin unui curent care a construit discursul identitar pe diferențiere față de vechile practici ale clasei politice.
Situațiile documentate arată însă că, dincolo de retorică, rămân întrebări esențiale privind:
- transparența,
- etica publică,
- și responsabilitatea față de alegători.
În lipsa unor clarificări suplimentare și a unor standarde mai stricte de verificare a integrității, aceste teme vor continua să reapară în dezbaterea publică, afectând încrederea în cei care ocupă funcții de decizie.
Dincolo de apartenența la același partid, ei împart:
- același tip de diplome discutabile,
- aceleași omisiuni strategice,
- aceeași cosmetizare a CV-urilor,
- aceeași ascensiune nemeritată în raport cu realizările reale.
Aceasta nu e doar o coincidență.
Este o problemă de integritate sistemică, simptom al unui mod de a face politică în care aparența bate competența, iar diploma — chiar falsă — bate experiența.
