LAGOS, NIGERIA – Într-o dimineață de iunie, un val puternic a lovit satul Apakin, una dintre ultimele comunități indigene de coastă din Lagos. Acesta a măturat bărcile de pescuit, plasele și chiar mormintele localnicilor.
Comunitatea, formată din aproximativ 3.000 de persoane, își pierde treptat casele și mijloacele de trai din cauza creșterii nivelului mării.
Locuitorii se simt neputincioși
Deși liderii Commonwealth au promis sprijin, realitatea este că valurile oceanice devin tot mai distrugătoare. Localnicii se tem că pământul strămoșesc va fi în curând înghițit de ape.
„Ne-au rămas doar două morminte din neamul tatălui meu. Încercăm să le mutăm, dar nu am găsit încă un loc potrivit”, a declarat șeful comunității, Abimbola Iyowun. El a arătat spre oceanul unde se aflau cândva casa sa și cea a tatălui său.
Coasta din Lagos, erodată masiv
Potrivit unui studiu publicat în 2022 în Journal of African Earth Sciences, aproximativ 80% din linia de coastă a Lagosului a fost distrusă în ultimele cinci decenii.
Cercetătorii susțin că principalele cauze sunt porturile maritime construite de-a lungul Golfului Benin, care accelerează eroziunea.
Astăzi, Lagos are peste o duzină de comunități costiere amenințate de valurile oceanului. Însă locuitorii din Apakin spun că ei se numără printre cei mai afectați.
Pe terenul odinioară cunoscut pentru plantațiile de cocotieri, ultima fâșie de 50 de metri de arbori a dispărut în urmă cu patru ani.
Case și simboluri culturale pierdute
Șeful comunității, Abimbola Iyowun, spune că și clădirea folosită ca palat la numirea sa în funcția de lider a fost distrusă de valuri.
„Ne uităm cum identitatea și istoria noastră sunt înghițite de ape”, a adăugat acesta.
Proiectele industriale, acuzate de agravarea dezastrului
Guvernul statului Lagos recunoaște că creșterea nivelului mării este cea mai mare amenințare climatică pe termen lung. Totuși, experții atrag atenția și asupra proiectelor industriale de amploare.
„Se face foarte mult dragaj, iar acest lucru împinge apa spre comunități și le înghite una câte una”, a explicat ecologistul Philip Jakpor. El consideră că rafinăria Dangote și porturile maritime adânci accelerează distrugerea zonelor de coastă.
Promisiunile Commonwealth rămân doar pe hârtie
La summitul Commonwealth din 2022 de la Kigali, Rwanda, liderii au adoptat Living Lands Charter, un document menit să protejeze terenurile și comunitățile afectate de schimbările climatice.
Însă activiștii spun că declarația nu are efecte concrete. „Kigali Declaration recunoaște factorii umani care agravează schimbările climatice. Totuși, nu a adoptat o rezoluție clară pentru a trage la răspundere corporațiile care contribuie la dezastru”, a declarat activistul nigerian Akinbode Oluwafemi.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
