MADRID/LONDRA (Reuters) – Zeci de lideri mondiali se vor confrunta cu arșița verii din sudul Spaniei săptămâna viitoare, în cadrul unui summit ONU pentru finanțarea dezvoltării, organizat o dată la zece ani. Scopul acestuia este reducerea sărăciei globale, combaterea bolilor și prevenirea celor mai grave scenarii legate de schimbările climatice.
SUA lipsește de la summit: o absență cu impact major
În ciuda temperaturilor toride, o „răceală diplomatică” umbrește evenimentul – decizia Statelor Unite, tradițional cel mai mare donator global și principal susținător financiar, de a nu participa la reuniune.
Națiunile membre ONU urmăresc să închidă un deficit anual de finanțare estimat la 4 trilioane de dolari, care împiedică țările în curs de dezvoltare să atingă Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Acestea includ, printre altele, reducerea mortalității infantile și limitarea încălzirii globale.
Angajamentele de la Sevilla: ambiție sau compromis?
Documentul central al conferinței, denumit „Angajamentul de la Sevilla”, a fost negociat timp de un an și convenit prin consens. El prevede:
- Triplarea capacității de creditare a băncilor multilaterale de dezvoltare;
- Măsuri de reducere a datoriei;
- Creșterea ponderii taxelor în PIB până la cel puțin 15%;
- Realocarea fondurilor speciale ale FMI către țările care au cea mai mare nevoie de ele.
Criticii susțin, însă, că angajamentele nu sunt suficient de îndrăznețe pentru a face o diferență reală.
SUA s-a retras din cauza unor „linii roșii”
Washingtonul și-a justificat retragerea prin încălcarea unor „linii roșii”, cum ar fi:
- Propunerea de a tripla împrumuturile băncilor de dezvoltare;
- Reformele fiscale internaționale;
- Utilizarea termenului „gen” în documentele oficiale ale summitului.
UE participă cu rezerve
Uniunea Europeană a decis să participe, dar cu rezerve – în special legate de modul în care se discută datoria publică în cadrul ONU.
ONU regretă absența SUA
Amina Mohammed, secretar general adjunct al ONU, a calificat boicotul american drept „regretabil”, mai ales în contextul reducerilor recente „catastrofale” ale ajutorului internațional oferit de SUA, care, potrivit acesteia, „au costat vieți și mijloace de trai”.
Vorbind alături de oficiali din Spania (țara gazdă) și Zambia (co-organizator), Mohammed a subliniat că documentul final reflectă „atât ambiție, cât și realism”. ONU va încerca să reimplice SUA după încheierea summitului.
Speranțe pentru acțiuni mai curajoase la COP30, Brazilia
Remy Rioux, directorul Agenției Franceze de Dezvoltare, a afirmat că retragerea SUA nu a fost o surpriză, având în vedere opiniile exprimate de președintele Donald Trump. El și-a exprimat speranța că acordurile de la Sevilla vor contribui la acțiuni mai îndrăznețe în cadrul conferinței climatice COP30, care va avea loc în noiembrie la Belém, Brazilia.
Asistența pentru dezvoltare este în declin
Printre alte măsuri anunțate la summit se numără și introducerea unor clauze de amânare automată a plății împrumuturilor pentru țările vulnerabile în caz de urgențe precum uragane, secetă sau inundații.
Un alt subiect important va fi crearea unui „Ghid global pentru utilizarea DST” (Drepturi Speciale de Tragere ale FMI) – prin care țările bogate ar redirecționa aceste rezerve către băncile de dezvoltare multilaterale, care le-ar folosi drept capital pentru a acorda noi împrumuturi.
130 de țări, în pragul crizei datoriilor
Activistii avertizează însă că aceste măsuri nu sunt suficiente, în condițiile în care peste 130 de țări se confruntă deja cu niveluri critice ale datoriei publice și alocă mai mulți bani pentru plata datoriilor decât pentru sănătate sau educație.
Țările bogate taie din ajutoare
Ajutorul acordat de țările dezvoltate este în scădere, pe fondul propriilor provocări bugetare.
- În martie, SUA a tăiat peste 80% din programele USAID, în urma reducerilor bugetare impuse de miliardarul Elon Musk.
- Marea Britanie, Franța, Germania, Țările de Jos și Suedia au redus și ele sprijinul extern în ultimii ani.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) estimează o scădere cu 9–17% a asistenței oficiale nete pentru dezvoltare (ODA) în 2025, după o scădere de 9% în 2024.
Țările cele mai sărace, cele mai afectate
Estimările OCDE mai arată că:
- ODA bilaterală pentru țările cel mai puțin dezvoltate ar putea scădea cu 13–25%;
- Regiunea Africii sub-sahariene ar putea pierde între 16–28% din fondurile primite;
- Finanțarea pentru sănătate ar putea scădea cu până la 60% față de vârful din 2022.
Ce înseamnă un rezultat „bun” la Sevilla?
În lipsa SUA, ce ar putea fi considerat un rezultat pozitiv?
„Important este să nu dăm înapoi în ceea ce privește angajamentele de finanțare”, a declarat Orville Grey, de la Institutul Internațional pentru Dezvoltare Durabilă. „Ar trebui, cel puțin, să menținem un nivel stabil.”
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
