Guvernul spaniol condus de Pedro Sánchez încearcă să accelereze soluționarea cererilor de azil după intrarea masivă a migranților în enclava Ceuta, la granița cu Marocul. Totuși, organizațiile pentru drepturile omului avertizează că procedurile rapide și returnările contestate riscă să încalce legislația europeană. Acestea pot pune în pericol persoane vulnerabile, inclusiv copii, familii cu probleme medicale și solicitanți de azil care se tem de persecuție.
Aproape trei luni după trecerea masivă a frontierei din 30 iulie, mii de migranți continuă să trăiască în condiții precare în Ceuta. Acesta este un oraș de numai 20 de kilometri pătrați, situat pe coasta nord-africană.
O familie cu doi copii bolnavi blocată în Ceuta
Fatna, o tânără de 21 de ani, a ajuns în Ceuta însărcinată, împreună cu fiul său cu dizabilități, în timpul trecerii masive a frontierei din 30 iulie. Între timp, a născut o fetiță care suferă de probleme renale și are nevoie de îngrijire medicală specializată în Spania continentală. Familia nu poate însă călători fără o autorizație, deoarece cererea de azil se află încă în analiză.
Fatna, soțul ei, Mohamed, și cei doi copii sunt găzduiți de centrul catolic San Antonio. Acest centru a primit mult mai multe persoane vulnerabile decât capacitatea sa obișnuită de șapte locuri.
„Facem totul pentru fiul nostru”, a declarat Mohamed, care se teme că băiatul său de trei ani nu ar supraviețui dacă familia ar fi trimisă înapoi în Maroc.
Amnesty International și Oxfam reclamă încălcări grave ale drepturilor migranților
Opt organizații umanitare, printre care Amnesty International și Oxfam, au depus o plângere la Avocatul Poporului din Spania. Acestea acuză încălcări grave ale drepturilor migranților. Potrivit documentului consultat de Reuters, acuzațiile includ returnarea forțată a unor persoane provenite din țări afectate de conflicte. Mai mult, apare refuzul accesului la interpreți și asistență juridică.
Reprezentanții guvernului central și ai ministerelor spaniole responsabile nu au răspuns solicitărilor Reuters privind aceste acuzații.
În urma a peste 20 de interviuri cu migranți, avocați, ONG-uri și membri ai forțelor de securitate, Reuters a identificat numeroase cazuri. În aceste cazuri, persoanele rămase în Ceuta ar putea avea motive întemeiate pentru azil sau protecție umanitară. Printre acestea se numără minori neînsoțiți, persoane LGBT care se tem de persecuție în Maroc și familii cu probleme medicale grave.
Guvernul Sánchez susține că returnările sunt voluntare
Premierul Pedro Sánchez afirmă că autoritățile gestionează criza în mod responsabil, solidar și cu respectarea drepturilor omului. Guvernul urmărește accelerarea procedurilor de azil și returnarea persoanelor considerate migranți economici, în principal în Maroc.
Ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a declarat că aproximativ 12.000 de persoane s-au întors voluntar peste frontieră de la mijlocul lunii august. Oficialul a respins existența unor deportări ascunse. Acesta a precizat că autoritățile au primit până la 1.200 de cereri de azil, dintre care aproximativ 700 au fost soluționate.
Totuși, cel puțin nouă organizații neguvernamentale au susținut, public sau în declarații pentru Reuters, că unii migranți au fost constrânși să se întoarcă. Asociación Elin a reclamat că persoane din Sudan și Ciad ar fi fost chemate de poliție pe 24 și 25 septembrie și deportate fără avertisment.
Un migrant marocan, Azhaar Chaouni, a transmis voluntarilor organizației Mission Lifeline că el și alte persoane au fost urcați în autobuze de poliție, după ce li s-ar fi spus că vor fi transportați în centre de primire.
„Ne-au deportat fără explicații”, a scris acesta ulterior, afirmând că se afla în Maroc.
Aceste acuzații nu au fost confirmate de autoritățile spaniole.
Până la 8.000 de migranți ar putea fi încă în oraș
Sindicatul polițiștilor estimează că între 7.000 și 8.000 de migranți se află încă în Ceuta. Aceștia dorm pe străzi, se ascund în zonele deluroase sau sunt găzduiți în spații supraaglomerate administrate de organizații caritabile. Guvernul spaniol nu a confirmat această estimare.
Ministrul pentru Politică Teritorială, Ángel Víctor Torres, a declarat pe 14 octombrie că este imposibil de stabilit câte persoane se ascund în oraș. Potrivit reprezentantului sindical Raúl Piera, lipsa personalului și a echipamentelor funcționale permitea înregistrarea a numai aproximativ 100 de dosare pe zi, la 14 octombrie.
„Având în vedere volumul de muncă rămas, situația se va prelungi până în vara viitoare”, a avertizat acesta.
Noul pact european privind migrația, pus la încercare
Criza din Ceuta ridică întrebări privind aplicarea noului pact european pentru migrație și azil. Acest pact prevede proceduri accelerate la frontieră, cu un termen de 12 săptămâni pentru examinarea cererilor. Șapte reprezentanți ai organizațiilor care lucrează direct cu migranții estimează că procesarea dosarelor ar putea dura luni întregi.
Legislația europeană impune evaluarea individuală a cererilor, chiar și atunci când solicitanții provin din state desemnate drept țări de origine sigure. Andrea de Petris, expert în imigrație la centrul de analiză CEPN din Bruxelles, subliniază că această clasificare nu anulează dreptul cetățenilor marocani de a solicita azil.
Organizațiile umanitare cer transferarea persoanelor vulnerabile către alte zone de frontieră din Spania. Această opțiune este permisă de normele europene, pentru a reduce presiunea asupra Ceutei. Până acum, 262 de minori au fost transferați în Spania continentală.
Un tânăr marocan gay se teme să fie deportat
Printre solicitanții de azil se află și Rayane, un marocan de 19 ani care locuiește în centrul San Antonio. Tânărul spune că a fost respins de familie și că nu se poate întoarce în Maroc, unde relațiile sexuale între persoane de același sex sunt incriminate.
El a descris perspectiva deportării ca fiind atât de înspăimântătoare încât s-a exprimat în termeni suicidari. Cazul său ilustrează riscurile unei evaluări insuficient individualizate a cererilor de protecție.
Spitalul din Ceuta tratează migranți cu tuberculoză și infecții
Condițiile de trai afectează și sănătatea persoanelor rămase în enclavă. Medicii singurului spital din Ceuta tratează migranți care suferă de scabie, tuberculoză și infecții gastrointestinale, asociate perioadelor îndelungate petrecute în aer liber.
Potrivit lui Enrique Robiralta, reprezentant al sindicatului medicilor, cel puțin șapte femei au născut în această perioadă. Presiunea asupra serviciilor medicale și sociale este amplificată de populația de aproximativ 84.000 de locuitori a orașului.
Criza migrației devine temă electorală în Spania
Guvernul Sánchez se confruntă cu presiuni politice înaintea alegerilor anticipate programate pentru 29 noiembrie. Partidele de dreapta și extremă dreapta au criticat executivul pentru acordarea unui statut legal unui număr de aproape un milion de migranți aflați anterior în situație neregulamentară.
Aceste formațiuni au prezentat trecerea masivă a frontierei din iulie drept o acțiune deliberată a Marocului. Această acuzație a fost respinsă de autoritățile marocane, iar partidele au cerut returnarea tuturor migranților.
În același timp, organizațiile pentru drepturile omului insistă că fiecare solicitant trebuie evaluat individual, indiferent de presiunile politice sau administrative.
Criza din Ceuta evidențiază dificultatea de a accelera procedurile de azil fără a compromite garanțiile legale și protecția persoanelor vulnerabile. Pentru familii precum cea a Fatnei, întârzierile administrative pot avea consecințe medicale imediate. În acest timp, autoritățile spaniole încearcă să reducă numărul migranților rămași în enclavă.
