Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi la un summit dedicat principalelor provocări economice ale blocului comunitar: creșterea importurilor din China, costurile ridicate ale energiei și negocierile privind viitorul buget european. Pe agenda reuniunii se află și sprijinul financiar și militar pentru Ucraina.
Discuțiile au loc într-un context de îngrijorare privind competitivitatea industriei europene. Organizațiile patronale au avertizat că importurile chinezești contribuie la închiderea unor fabrici și la pierderea locurilor de muncă.
UE caută soluții pentru reducerea deficitului comercial cu China
Summitul are loc la mai puțin de o săptămână după ce Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Beijingul pentru limitarea importurilor de automobile hibride din China.
Bruxellesul consideră înțelegerea un prim pas către reducerea dezechilibrului comercial dintre cele două economii.
Deficitul comercial al UE în schimburile de bunuri cu China a ajuns la 360 de miliarde de euro, aproximativ 400 de miliarde de dolari, în 2025. Totuși, estimările indică posibilitatea depășirii acestui nivel în 2026.
Potrivit proiectului concluziilor summitului, liderii europeni vor solicita Comisiei să continue dialogul cu Beijingul. Totodată, aceștia cer să utilizeze integral instrumentele de apărare comercială existente.
De asemenea, statele membre vor analiza introducerea unor mecanisme suplimentare pentru protejarea industriei europene.
„Aceste dezechilibre nu se limitează la un singur sector. Nu avem prea mult timp, deoarece în fiecare lună care trece se pierd mii de locuri de muncă”, a declarat un diplomat european de rang înalt, sub protecția anonimatului.
Germania și Franța cer măsuri urgente pentru protejarea industriei europene
Propunerile comune prezentate săptămâna trecută de Germania și Franța ar urma să ocupe un loc important în discuțiile liderilor europeni.
Cele mai mari două economii ale UE solicită măsuri urgente pentru a limita efectele importurilor asupra industriei chimice și a producției de PET. PET-ul este material plastic utilizat pe scară largă în ambalaje.
Berlinul și Parisul propun, de asemenea, instrumente care să permită Uniunii Europene să reacționeze rapid împotriva statelor ale căror practici comerciale prejudiciază economia blocului comunitar.
Poziția Germaniei reprezintă o schimbare semnificativă față de cea adoptată în urmă cu doi ani. Atunci, Berlinul se număra printre cei mai vocali adversari ai tarifelor antisubvenție impuse de UE automobilelor electrice chinezești.
Dezechilibrele comerciale afectează și alte sectoare, inclusiv industria siderurgică și producția de utilaje.
China respinge criticile europene, susținând că amplificarea dezbaterii privind dezechilibrele economice este folosită drept pretext pentru promovarea protecționismului. Totodată, dezbaterea servește la exercitarea de presiuni asupra Beijingului.
Prețurile ridicate ale energiei, o problemă majoră pentru competitivitatea UE
Un alt subiect central al summitului îl reprezintă costurile energiei, pe care mai multe state membre le consideră un obstacol important pentru industrie.
Proiectul concluziilor reuniunii descrie problema drept una de „importanță critică”.
Liderii europeni vor analiza propunerile prezentate deja de Comisia Europeană. Printre acestea este inclusă amânarea cu un an a aplicării normelor privind emisiile de metan asociate importurilor de petrol și gaze.
Totodată, Comisiei i se va solicita să identifice noi măsuri pe termen scurt pentru reducerea presiunii asupra consumatorilor și companiilor.
Statele UE sunt împărțite în privința certificatelor de emisii de CO2
Una dintre cele mai controversate teme privește viitorul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscut sub denumirea de ETS.
Mecanismul obligă centralele electrice și anumite industrii să cumpere certificate pentru emisiile de dioxid de carbon generate de activitățile lor.
Țări precum Cehia și Italia susțin relaxarea sau suspendarea sistemului, argumentând că acesta contribuie la creșterea costurilor pentru producătorii europeni.
În schimb, premierii Finlandei, Suediei și Danemarcei au transmis o scrisoare comună în apărarea ETS. Aceștia consideră că mecanismul contribuie la securitatea energetică a Europei prin reducerea dependenței de combustibilii fosili importați.
Liderii nordici au avertizat că orice slăbire a sistemului ar putea descuraja investițiile în industriile nepoluante.
Negocieri dificile pentru bugetul UE din perioada 2028–2034
Liderii europeni vor discuta joi și viitorul buget multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034.
Adoptarea acestuia necesită acordul unanim al celor 27 de state membre. Prin urmare, negocierile sunt deosebit de dificile.
Principalele divergențe apar, de regulă, între țările care contribuie la bugetul comunitar cu mai mult decât primesc și cele care beneficiază de fonduri europene nete.
Un summit special este programat pentru sfârșitul lunii noiembrie, în încercarea de a ajunge la un acord.
Ucraina și finanțarea pentru 2027, pe agenda summitului de vineri
Una dintre principalele teme ale discuțiilor de vineri va fi situația Ucrainei. La reuniune urmând să participe și președintele Volodimir Zelenski.
Liderii europeni vor analiza necesarul de finanțare al Kievului pentru 2027. De asemenea, vor analiza posibilitățile de intensificare a sprijinului militar și economic.
De asemenea, este de așteptat ca aceștia să își exprime regretul față de decizia Statelor Unite de a suspenda temporar sancțiunile asupra motorinei rusești.
Premierul olandez Rob Jetten a cerut statelor europene să își intensifice contribuțiile pentru Ucraina.
„Fac apel la toți liderii europeni să facă mai mult din punct de vedere financiar, militar și nemilitar, deoarece multe țări europene au rămas în urmă în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei”, a declarat Jetten.
„Trebuie să ne intensificăm eforturile și să ne asigurăm că pot câștiga acest război absurd”, a adăugat premierul olandez.
Summitul evidențiază dificultatea Uniunii Europene de a găsi un echilibru între protejarea industriei, reducerea costurilor energiei, menținerea obiectivelor climatice și finanțarea priorităților comune. Divergențele dintre statele membre vor influența atât viitoarele măsuri comerciale, cât și negocierile pentru bugetul european din următorii șapte ani.
