Creșterea temperaturilor și modificarea regimului precipitațiilor creează condiții care pot schimba distribuția unor boli infecțioase. În Europa, extinderea țânțarilor și căpușelor în noi regiuni este deja urmărită de autoritățile sanitare. Cercetările recente indică o posibilă legătură între secetă și rezistența bacteriilor la antibiotice.
Schimbările climatice nu produc automat epidemii. Totuși, ele pot modifica mediul în care trăiesc vectorii care transmit agenți patogeni. De asemenea, pot prelungi perioadele în care aceștia sunt activi. Astfel, pot crea condiții favorabile apariției unor infecții în zone în care anterior erau rare.
Schimbările climatice modifică distribuția țânțarilor și căpușelor
Temperatura, precipitațiile și umiditatea influențează supraviețuirea și reproducerea multor organisme care pot transmite boli.
Organizația Mondială a Sănătății arată că schimbările climatice afectează deja distribuția unor vectori în Europa. Căpușele care pot transmite boala Lyme și encefalita de căpușă sunt întâlnite la altitudini și latitudini mai ridicate. Iar țânțarul-tigru și-a extins aria de răspândire. Un climat mai cald poate, în anumite regiuni, să prelungească și sezonul în care vectorii rămân activi.
Riscul pentru populație depinde însă de mai mulți factori. Prezența țânțarilor sau căpușelor nu înseamnă automat transmiterea unei boli. Trebuie să existe și agentul patogen. De asemenea, sunt necesare gazde potrivite și condiții care să permită transmiterea.
Boala Lyme și căpușele, influențate de schimbările de temperatură
Boala Lyme este provocată de bacterii transmise oamenilor prin mușcătura anumitor căpușe infectate. Căpușele sunt sensibile la condițiile climatice, iar modificarea temperaturilor poate influența aria lor geografică și perioada în care sunt active.
OMS a documentat extinderea vectorilor bolii Lyme către latitudini și altitudini mai ridicate în Europa. De asemenea, consideră că schimbările climatice pot favoriza continuarea acestei tendințe în anumite regiuni. Efectul nu este însă uniform. Regiunile care devin excesiv de calde și uscate pot deveni, dimpotrivă, mai puțin favorabile anumitor specii de căpușe.
Țânțarul-tigru s-a extins puternic în Europa
Una dintre cele mai vizibile schimbări privește Aedes albopictus, cunoscut drept țânțarul-tigru. Specia poate participa la transmiterea unor virusuri precum cele care provoacă dengue, chikungunya și Zika.
În 2025, Aedes albopictus era considerat stabilit în 369 de regiuni din 16 țări ale UE/SEE, potrivit datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Aproximativ un deceniu înainte, numărul regiunilor era de 114. Extinderea geografică a țânțarului înseamnă că mai multe regiuni europene pot deveni receptive la transmiterea locală atunci când virusul este introdus. De exemplu, se poate întâmpla prin intermediul unei persoane infectate în timpul unei călătorii.
Dengue nu mai este exclusiv o problemă a regiunilor tropicale
Dengue este asociată în special cu zonele tropicale și subtropicale. Cu toate acestea, virusul poate fi transmis local și în unele regiuni europene atunci când sunt îndeplinite condițiile necesare. OMS arată că temperaturile în creștere, alături de precipitații și umiditate, pot crea condiții mai favorabile țânțarilor Aedes care transmit virusul dengue. Cazurile importate prin călătoriile internaționale pot contribui apoi la declanșarea unor episoade de transmitere locală.
În septembrie 2026, Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate a descris evoluția bolilor transmise prin vectori drept o schimbare structurală pentru Europa. De asemenea, a menționat extinderea spre nord a Aedes albopictus și răspândirea dengue în mai multe țări europene.
Virusul West Nile beneficiază de prezența țânțarilor potriviți
Un alt virus urmărit atent în Europa este West Nile. Acesta circulă într-un ciclu în care sunt implicate în principal păsările și țânțarii. Oamenii se pot infecta după ce sunt înțepați de țânțari purtători ai virusului. În Europa, Culex pipiens reprezintă principalul vector pentru West Nile, potrivit ECDC. Temperatura și condițiile de mediu pot influența atât activitatea țânțarilor, cât și dinamica transmiterii. Seceta și precipitațiile extreme pot modifica, de asemenea, ecosistemele și locurile în care vectorii și gazdele intră în contact.
Seceta ar putea favoriza bacteriile rezistente la antibiotice
Legătura dintre climă și bolile infecțioase nu se limitează la țânțari și căpușe.
Un studiu realizat de cercetători de la California Institute of Technology și publicat în 2026 a identificat o asociere între secetă și o abundență mai mare a microorganismelor rezistente la antibiotice în sol. Experimentele cercetătorilor indică faptul că reducerea cantității de apă din sol poate concentra antibioticele naturale produse de microorganisme. Acest mediu exercită o presiune de selecție care poate avantaja bacteriile rezistente. Descoperirea adaugă o nouă dimensiune problemei rezistenței antimicrobiene.
Utilizarea excesivă sau incorectă a antibioticelor rămâne un factor major al apariției rezistenței. Totuși, cercetarea sugerează că modificările de mediu trebuie luate și ele în considerare.
Inundațiile și seceta pot schimba riscurile pentru sănătate
Evenimentele meteorologice extreme reprezintă o altă componentă a problemei. Secetele pot reduce disponibilitatea surselor de apă și pot modifica locurile în care se concentrează oamenii, animalele și microorganismele. Inundațiile pot afecta infrastructura de apă și canalizare, pot contamina sursele de apă și pot transporta microorganisme în alte zone.
OMS consideră atât seceta, cât și inundațiile factori capabili să influențeze ecologia transmiterii bolilor și vulnerabilitatea populației.
Încălzirea globală nu înseamnă automat mai multe cazuri peste tot
Relația dintre schimbările climatice și bolile infecțioase este complexă. Temperaturile mai ridicate pot face o regiune favorabilă unui anumit vector, dar acest lucru nu garantează apariția unui focar.
Transmiterea depinde simultan de existența agentului patogen, densitatea vectorilor, comportamentul populației și mobilitatea internațională. Depinde și de infrastructură, accesul la servicii medicale și măsurile adoptate pentru controlul insectelor și căpușelor. În unele regiuni, schimbările climatice pot chiar reduce condițiile favorabile anumitor vectori.
Tendința generală observată în Europa este însă suficient de importantă încât OMS și ECDC să insiste asupra supravegherii epidemiologice și monitorizării vectorilor. În plus, OMS consideră că schimbările climatice afectează deja aria geografică a unor vectori ai bolilor infecțioase din regiunea europeană.
Sursa: Descopera.ro
