Rusia își intensifică acțiunile de sabotaj, atacurile cibernetice și alte operațiuni hibride în Europa pentru a slăbi sprijinul acordat Ucrainei, susțin mai mulți oficiali europeni. În același timp, miniștrii de externe din state aflate pe flancul estic al NATO afirmă că nu există indicii privind un atac militar rus iminent asupra Alianței.
Oficialii europeni prezenți la Adunarea Generală a ONU au avertizat că incidentele cu drone, atacurile cibernetice, sabotajele și alte operațiuni greu de atribuit reprezintă o amenințare tot mai importantă pentru securitatea continentului.
„Europa se confruntă cu o proliferare rapidă a atacurilor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian”, a declarat șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas.
Potrivit acesteia, Moscova încearcă să intimideze statele europene pentru ca acestea să își reducă sprijinul acordat Ucrainei.
Atacurile hibride, considerate o amenințare tot mai mare
Guvernele europene consideră tot mai mult că amenințarea imediată din partea Rusiei nu constă într-un atac militar convențional asupra NATO. În schimb, este vorba despre o campanie de acțiuni clandestine și dificil de atribuit.
Scopul acestora ar fi, potrivit oficialilor europeni, destabilizarea aliaților Ucrainei și erodarea unității occidentale pe măsură ce războiul continuă.
Kaja Kallas a afirmat că Rusia pare dispusă să își asume riscuri mai mari. Ea a cerut intensificarea presiunii economice asupra Moscovei. Printre măsurile propuse se numără sancțiuni suplimentare împotriva așa-numitei „flote din umbră” folosite de Rusia și a complexului militar-industrial rus.
„Economia Rusiei este unul dintre punctele sale cele mai slabe și trebuie să creștem presiunea asupra ei pentru ca acest război să înceteze”, a declarat Kallas.
Polonia: „Nu sunt doar amenințări, sunt atacuri reale”
Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că astfel de acțiuni nu mai pot fi considerate simple amenințări.
„Nu sunt doar amenințări, sunt atacuri reale”, a spus Sikorski, menționând incendieri, explozii, incursiuni cu drone și ceea ce Varșovia consideră că a fost o încălcare deliberată a teritoriului polonez de către o rachetă de croazieră.
Comandamentul Operațional al Armatei Poloneze a anunțat miercuri că un elicopter militar rusesc Mi-8 a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al Poloniei. Acesta a venit dinspre exclava rusă Kaliningrad.
Sikorski a afirmat că avioanele F-16 poloneze sunt ridicate în aer aproape zilnic din cauza riscului reprezentat de dronele și rachetele care se apropie de teritoriul țării.
România raportează peste 100 de incidente cu drone sau fragmente
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat că România a înregistrat peste 100 de incursiuni ale unor drone sau fragmente de drone pe teritoriul său. Acestea au avut loc pe fondul intensificării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii ucrainene din apropierea Dunării și Mării Negre.
„Nu avem date care să indice că suntem vizați direct, dar acest lucru nu schimbă responsabilitatea Rusiei pentru riscul pe care îl creează”, a declarat Țoiu.
România a răspuns inclusiv prin închiderea consulatului Rusiei de la Constanța. Totodată, a acționat prin coordonarea unor măsuri diplomatice cu aliații europeni, potrivit ministrului.
Kremlinul neagă constant că Rusia ar desfășura operațiuni de sabotaj în statele NATO sau că ar pregăti o confruntare cu Alianța.
Estonia nu vede semnele unui atac militar iminent asupra NATO
În ciuda incidentelor raportate, oficialii europeni fac o distincție între operațiunile hibride atribuite Rusiei și posibilitatea unui atac militar direct asupra teritoriului NATO.
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că avertismentele privind o ofensivă rusă iminentă împotriva Alianței sunt exagerate.
„Nu vedem că Rusia ar fi capabilă sau că s-ar pregăti pentru un fel de agresiune militară activă împotriva NATO sau a țărilor europene”, a afirmat Tsahkna.
El consideră că Rusia nu dispune în prezent de capacitatea necesară pentru o asemenea operațiune. Aceasta este situația în condițiile în care forțele sale sunt puternic implicate în războiul din Ucraina.
„Scopul este crearea fricii și divizarea Occidentului”
Potrivit ministrului estonian, strategia Moscovei urmărește în primul rând să provoace teamă și să creeze diviziuni în societățile occidentale.
„Scopul principal este crearea fricii, a fricii de escaladare, pentru a ne diviza și a se juca cu unitatea noastră”, a declarat Tsahkna.
Mesajul său pentru aliați este să nu permită Kremlinului să exploateze temerile privind o eventuală escaladare militară.
Lituania avertizează asupra infrastructurii critice
Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a declarat că informațiile deținute de aliați indică riscul ca Rusia să încerce să extindă presiunea asupra statelor NATO prin atacuri asupra infrastructurii critice. În plus, alte operațiuni hibride nu sunt excluse.
Oficialii europeni consideră că răspunsul trebuie să se bazeze pe unitate, descurajare și continuarea sprijinului pentru Ucraina.
O atenție specială este acordată perioadei de iarnă. Atunci, autoritățile europene se așteaptă ca Rusia să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Budrys a avertizat că „frigul va fi transformat într-o armă de către Rusia” și a cerut statelor europene să acorde Ucrainei mai mult sprijin.
NATO mizează pe descurajare și unitate
Mai mulți miniștri europeni consideră că reacțiile ferme ale NATO au avut deja efecte. Tsahkna a indicat reducerea numărului de încălcări grave ale spațiului aerian pe flancul estic după răspunsurile aliaților la incidentele anterioare.
„Putin urmărește cu atenție”, a spus ministrul estonian. „Avem multe pârghii, dar trebuie să avem încredere în noi și să fim clari în mesajele noastre.”
În acest context, oficialii europeni susțin că principala provocare este contracararea operațiunilor hibride. De asemenea, trebuie menținută unitatea NATO. Totuși, nu trebuie confundate aceste amenințări cu existența unor indicii privind un atac militar rus iminent asupra Alianței.
