Senzația de epuizare apărută încă de la primele ore ale dimineții nu este întotdeauna legată doar de lipsa somnului. Stresul, anxietatea, tensiunea psihică pot declanșa reacții fiziologice care influențează energia, ritmul cardiac, musculatura și starea generală a organismului. Neuroștiința arată că legătura dintre creier și corp este mult mai strânsă decât pare.
Cum influențează emoțiile organismul
O veste bună poate aduce aproape instantaneu o senzație de ușurare, în timp ce un eveniment negativ poate provoca palpitații, tensiune musculară sau senzația de slăbiciune. Explicația se află în modul în care creierul coordonează răspunsurile organismului la emoții și la situațiile percepute drept amenințătoare.
În perioadele de anxietate sau stres, sistemul nervos autonom și mecanismele hormonale implicate în răspunsul la stres pot determina accelerarea ritmului cardiac, modificarea respirației și creșterea tensiunii musculare. Astfel, organismul intră, practic, într-o stare de alertă. Atunci când această stare persistă, poate contribui la apariția oboselii și poate afecta somnul, concentrarea, starea generală de bine.
De ce te poți trezi obosit dimineața
Dacă senzația de epuizare apare imediat după trezire, una dintre posibilele explicații poate fi stresul persistent. O persoană preocupată constant de probleme profesionale, financiare sau personale poate continua să resimtă efectele stresului inclusiv în perioadele destinate odihnei.
Totuși, oboseala matinală nu trebuie pusă automat pe seama stării psihice. Somnul insuficient sau de slabă calitate, apneea în somn, anemia, tulburările tiroidiene, anumite medicamente și numeroase alte probleme de sănătate pot produce simptome asemănătoare. Dacă oboseala persistă, este severă sau interferează cu activitățile zilnice, evaluarea medicală poate ajuta la identificarea cauzei.
Efectul placebo arată cât de puternică poate fi așteptarea
Unul dintre cele mai studiate exemple ale legăturii dintre creier și corp este efectul placebo. În anumite contexte, simpla așteptare ca un tratament să producă un beneficiu poate modifica percepția durerii sau alte simptome. Din acest motiv, cercetările au asociat răspunsul placebo cu mecanisme neurobiologice reale. Acestea sunt inclusiv activitatea unor sisteme implicate în controlul durerii și al recompensei.
Acest fenomen nu înseamnă însă că gândirea pozitivă poate vindeca orice boală. De asemenea, nici că tratamentele medicale pot fi înlocuite prin autosugestie. Placebo demonstrează, mai degrabă, că așteptările și contextul psihologic pot influența modul în care creierul procesează anumite simptome.
Dialogul interior poate influența reacția la stres
Felul în care o persoană își vorbește în momente dificile poate avea un rol în gestionarea emoțiilor. În locul afirmațiilor exagerat de optimiste, poate fi mai util un dialog interior realist și echilibrat. Aceasta înseamnă recunoașterea dificultății unei situații, urmată de concentrarea asupra lucrurilor care pot fi controlate.
Formulări precum „Pot să gestionez situația pas cu pas” sau „Nu trebuie să rezolv totul acum” pot ajuta unele persoane să reducă presiunea pe care și-o impun. Importantă este repetarea unui mod de gândire care nu amplifică automat scenariile negative.
Vizualizarea mentală, folosită inclusiv de sportivi
O altă tehnică studiată este repetiția mentală sau vizualizarea. Aceasta este folosită inclusiv în psihologia sportului. De obicei, sportivii își imaginează efectuarea unei mișcări sau desfășurarea unei competiții înainte de execuția propriu-zisă.
Principiul poate fi aplicat și în viața de zi cu zi. O persoană își poate imagina, de exemplu, că susține calm o prezentare. De asemenea, poate imagina că gestionează o conversație dificilă sau că își începe ziua într-un ritm mai puțin agitat. Vizualizarea nu garantează rezultatul dorit, dar poate contribui la pregătirea psihologică și la familiarizarea cu situațiile care provoacă stres.
Mintea și corpul se influențează reciproc
Relația dintre starea psihică și cea fizică funcționează în ambele direcții. Astfel, stresul poate afecta organismul, dar și activitatea fizică, somnul, alimentația și starea generală de sănătate pot influența dispoziția și capacitatea de gestionare a stresului.
De aceea, specialiștii nu separă complet sănătatea mintală de cea fizică. Gestionarea stresului, mișcarea regulată, un program de somn adecvat și sprijinul social pot contribui la starea de bine. În același timp, simptomele persistente nu ar trebui explicate exclusiv prin stres sau prin „puterea minții”, deoarece pot avea cauze medicale care necesită investigații.
Sursa: msn.com
