Guvernul Elveției s-a pronunțat împotriva unei interpretări mai stricte a neutralității țării, propusă printr-o inițiativă care va fi supusă referendumului pe 27 septembrie. Totodată, autoritățile de la Berna avertizează că modificarea Constituției ar putea limita capacitatea Elveției de a coopera cu alte state în domeniul securității.
Neutralitatea Elveției, ale cărei origini moderne datează de la sfârșitul războaielor napoleoniene, revine în centrul dezbaterii politice. Acest lucru se întâmplă pe fondul relațiilor cu NATO și al sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei. Susținătorii inițiativei consideră că politica tradițională de neutralitate a fost interpretată prea flexibil în ultimii ani. În consecință, ei cer introducerea unor reguli explicite în Constituție.
Ce vor să schimbe susținătorii inițiativei
În prezent, Constituția Elveției nu conține o definiție rigidă a neutralității. Însă, inițiatorii referendumului vor ca neutralitatea țării să fie definită drept „perpetuă și armată”. De asemenea, Elveția să nu poată adera la alianțe militare.
Propunerea prevede, de asemenea, ca statul elvețian să nu participe la conflicte între alte țări. Totodată, să nu impună sancțiuni statelor implicate în războaie, cu excepția situațiilor în care acestea sunt decise de Organizația Națiunilor Unite.
Inițiativa a strâns peste 100.000 de semnături, suficiente pentru declanșarea referendumului în cadrul sistemului elvețian de democrație directă. Propunerea este susținută de formațiunea de dreapta Partidul Popular Elvețian.
Guvernul de la Berna se opune modificării Constituției
Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a lansat marți campania guvernului împotriva inițiativei. El susține că actuala politică de neutralitate nu trebuie înlocuită cu una mai restrictivă.
„Elveția a fost și este neutră și va rămâne neutră”, a declarat Cassis.
Potrivit ministrului, o parte importantă dintre obiectivele susținătorilor referendumului sunt deja îndeplinite. Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional, iar țara nu face parte din nicio alianță militară sau de apărare.
Berna avertizează asupra riscurilor pentru securitate
Guvernul susține însă că introducerea unor reguli stricte în Constituție ar reduce libertatea de acțiune a Elveției în politica externă și de securitate. Cooperarea cu alte state în domeniul securității ar putea fi permisă doar în condiții mult mai restrictive. Potrivit lui Cassis, acest lucru ar putea împiedica pregătirea din timp pentru eventuale situații de criză.
„Inițiativa restricționează considerabil cooperarea în domeniul politicii de securitate”, a avertizat ministrul elvețian de Externe.
Cassis a subliniat că astfel de parteneriate trebuie pregătite înainte de apariția unei amenințări.
Elvețienii votează pe 27 septembrie
Referendumul privind neutralitatea este programat pentru 27 septembrie. Dacă inițiativa va fi aprobată, Constituția Elveției va trebui modificată.
Un sondaj Tamedia realizat în luna iunie indica însă un avantaj pentru adversarii propunerii. Aproximativ 34% dintre respondenți susțineau inițiativa, în timp ce 54% se declarau împotrivă. Dezbaterea are loc într-un context geopolitic tensionat. În acest context, sancțiunile împotriva Rusiei și apropierea Elveției de NATO în domenii precum instruirea militară au reaprins discuțiile privind limitele neutralității tradiționale a țării.
