Guvernul României a adoptat oficial Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității pentru perioada 2026–2030, un document considerat esențial atât pentru protecția mediului, cât și pentru îndeplinirea unuia dintre jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, adoptarea strategiei permite României să își îndeplinească un jalon important din PNRR, contribuind la menținerea în țară a aproximativ 1 miliard de euro, bani destinați investițiilor în proiecte de mediu și dezvoltare locală.
Un plan cu obiective clare și termene de implementare
Noua strategie nu este doar un document de intenție. Ea este însoțită de un Plan de Acțiune care stabilește pentru fiecare măsură:
- instituțiile responsabile;
- termenele de implementare;
- sursele de finanțare;
- indicatorii prin care vor fi evaluate rezultatele.
În total, documentul cuprinde 11 obiective naționale, axate pe conservarea și restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor și habitatelor, utilizarea durabilă a resurselor naturale și consolidarea instituțiilor responsabile de protecția mediului.
Ce urmărește strategia
Printre principalele direcții de acțiune se numără:
- restaurarea ecosistemelor degradate;
- îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor;
- refacerea coridoarelor ecologice pentru fauna sălbatică;
- combaterea speciilor invazive;
- protejarea resurselor de apă și a fertilității solurilor;
- dezvoltarea capacității administrative și științifice în domeniul biodiversității.
Autoritățile susțin că aceste măsuri vor contribui la reducerea efectelor secetei și inundațiilor, la stocarea carbonului, protejarea polenizatorilor și menținerea productivității agricole pe termen lung.
Cine va resimți schimbările
Deși strategia reprezintă un cadru general, implementarea ei va aduce modificări în mai multe domenii.
Proprietarii de păduri și industria forestieră
Printre schimbările avute în vedere se află:
- extinderea zonelor de protecție strictă unde exploatarea lemnului va fi interzisă sau limitată;
- păstrarea unei cantități mai mari de lemn mort în păduri pentru refacerea ecosistemelor;
- protejarea coridoarelor ecologice prin limitarea unor lucrări forestiere.
Aceste măsuri ar putea fi însoțite de scheme de compensare financiară din fonduri europene pentru proprietarii afectați.
Fermierii
Agricultura va trebui să respecte reguli suplimentare în anumite zone, în special în apropierea ariilor protejate și a cursurilor de apă.
Printre măsurile discutate se află:
- limitarea utilizării pesticidelor și îngrășămintelor în zone sensibile;
- obligativitatea păstrării unor benzi de protecție și garduri vii pentru polenizatori;
- reguli privind încărcătura maximă de animale pe hectar pe pajiștile din ariile protejate.
Dezvoltatorii imobiliari și constructorii
Proiectele de infrastructură și dezvoltările imobiliare vor putea fi supuse unor evaluări de impact asupra mediului mai riguroase.
De asemenea, pentru marile proiecte de transport pot deveni obligatorii:
- ecoductele și pasajele pentru fauna sălbatică;
- măsuri suplimentare pentru reducerea fragmentării habitatelor;
- restricții privind utilizarea speciilor invazive în amenajările peisagistice.
Turiștii și utilizatorii de vehicule off-road
Strategia are în vedere și protejarea habitatelor sensibile prin:
- limitarea accesului ATV-urilor, motocicletelor enduro și vehiculelor 4×4 în anumite arii protejate;
- măsuri suplimentare pentru protecția speciilor de interes cinegetic și piscicol;
- stabilirea cotelor de vânătoare și pescuit pe baze științifice.
Ce se schimbă pentru comunitățile rurale
În localitățile aflate în apropierea ariilor naturale protejate ar putea apărea reguli mai stricte privind:
- pășunatul pe terenurile incluse în siturile Natura 2000;
- extinderea zonelor construibile prin documentațiile de urbanism;
- intervențiile asupra cursurilor de apă și exploatarea agregatelor minerale.
Autoritățile susțin că obiectivul este reducerea degradării habitatelor naturale și protejarea resurselor de apă.
Restricțiile nu intră imediat în vigoare
Este important de precizat că Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității reprezintă un document-cadru. Multe dintre măsurile prezentate vor necesita modificări legislative ulterioare și vor fi introduse etapizat în perioada 2026–2030, prin actualizarea legislației privind protecția mediului, administrarea pădurilor și gestionarea ariilor naturale protejate.
În funcție de măsurile adoptate, proprietarii de terenuri, fermierii și administratorii de păduri pot beneficia, în anumite situații, de scheme de compensare finanțate din fonduri europene.
Concluzie
Adoptarea Strategiei Naționale privind Conservarea Biodiversității reprezintă unul dintre cele mai importante angajamente de mediu asumate de România în ultimii ani. Documentul urmărește protejarea ecosistemelor și accesarea fondurilor europene disponibile prin PNRR, însă implementarea sa va aduce și obligații suplimentare pentru proprietarii de păduri, fermieri, dezvoltatori și comunitățile locale.
Modul în care aceste măsuri vor fi transpuse în legislație și echilibrul dintre protecția mediului și interesele economice vor determina impactul real al strategiei asupra cetățenilor și economiei în următorii ani.
Sursa: infomediu.eu
