Conflictele globale și rivalitatea instituțională pun sub semnul întrebării viitorul diplomației europene

Uniunea Europeană traversează una dintre cele mai importante crize instituționale din domeniul politicii externe de la înființarea Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS). Creat în 2011 pentru a oferi Europei o voce unitară pe scena internațională, organismul responsabil de diplomația europeană se confruntă astăzi cu reduceri bugetare, pierderi de personal și o diminuare constantă a influenței în raport cu Comisia Europeană.

Potrivit unor oficiali europeni și diplomați citați de Politico, instituția condusă de Kaja Kallas traversează o perioadă critică. În același timp, Comisia Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, își extinde tot mai mult atribuțiile în domeniul relațiilor externe.

Un compromis politic care își arată limitele

EEAS a fost creat ca rezultat al unui compromis politic între statele membre și Comisia Europeană. În loc să funcționeze ca un adevărat minister european de externe, instituția a primit încă de la început o structură complexă, în care Înaltul Reprezentant răspunde atât liderilor statelor membre, cât și Comisiei Europene.

Fostul ambasador al Franței la Uniunea Europeană, Pierre Sellal, afirmă că dificultățile actuale sunt consecința compromisului făcut în urmă cu 16 ani. El consideră că acele decizii continuă să afecteze funcționarea instituției și astăzi.

Kaja Kallas încearcă să salveze instituția

De la preluarea mandatului, Kaja Kallas a coordonat adoptarea a 20 de pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și a încercat să consolideze relațiile Uniunii Europene cu statele din Golf și Orientul Mijlociu.

Cu toate acestea, numeroși oficiali europeni consideră că EEAS dispune de prea puține instrumente pentru a influența politica externă globală. În timp ce serviciul diplomatic se concentrează în principal pe coordonare și analiză strategică, Comisia Europeană controlează domenii-cheie precum comerțul, migrația, tehnologia, politica industrială și finanțarea externă. În acest context, Comisia devine actorul dominant în relațiile internaționale ale Uniunii Europene.

Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews. 

Ursula von der Leyen își consolidează influența externă

În ultimii ani, Ursula von der Leyen a preluat un rol tot mai activ în diplomația europeană.

Printre exemplele invocate se numără:

• semnarea parteneriatului economic de 7 miliarde de euro cu Egiptul;
• participarea colaboratorilor săi la negocierile privind războiul din Ucraina;
• gestionarea dialogului privind migrația cu reprezentanți ai regimului taliban;
• extinderea atribuțiilor unor comisari europeni în dosare considerate tradițional de competența EEAS.

Numeroși diplomați apreciază că această extindere a influenței Comisiei reduce și mai mult rolul serviciului diplomatic european.

Relația tensionată dintre Kallas și von der Leyen

Pe lângă problemele instituționale, există și tensiuni personale între cele două lidere europene.

Mai multe declarații publice ale Kajei Kallas au fost ulterior nuanțate sau chiar contrazise de purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene. La rândul său, Înaltul Reprezentant și-ar fi exprimat în privat nemulțumirea față de stilul de conducere al Ursulei von der Leyen.

Totuși, oficialii europeni consideră că adevărata problemă este una structurală, iar schimbarea persoanelor nu va rezolva dezechilibrul de putere dintre instituțiile europene.

Pierderea specialiștilor slăbește diplomația europeană

Situația este agravată și de plecarea unor diplomați cu experiență către Comisia Europeană.

Printre aceștia se numără Simon Mordue și Stefano Sannino, doi dintre cei mai importanți funcționari europeni în domeniul politicii externe. Aceștia au ajuns să ocupe poziții-cheie în structurile coordonate de Ursula von der Leyen.

În paralel, Comisia Europeană și-a dezvoltat propriile structuri pentru relațiile externe, suprapunând parțial atribuțiile EEAS și reducându-i influența în dosare strategice precum relațiile cu Turcia și statele din sudul Mediteranei. Acest proces arată o fragmentare instituțională tot mai vizibilă în politica externă a Uniunii Europene. În consecință, coerența deciziilor și capacitatea de acțiune internațională a UE sunt afectate.

Reforma promisă după vară

Pentru a opri declinul instituției, Kaja Kallas a inițiat reorganizarea conducerii EEAS. De asemenea, ea a anunțat o serie de reforme interne care urmează să fie prezentate după perioada de vară.

Numirea fostului ministru olandez al Apărării Kajsa Ollongren și a diplomatului francez David Cvach în funcții de conducere urmărește consolidarea dimensiunii de securitate a serviciului diplomatic european. Cu toate acestea, mulți oficiali se tem că viitorul buget multianual al Uniunii Europene ar putea aduce noi reduceri financiare și restructurări. Acestea ar putea limita și mai mult capacitatea EEAS de a acționa pe scena internațională.

Viitorul diplomației europene rămâne incert

În contextul războiului din Ucraina, al conflictelor din Orientul Mijlociu, al competiției globale cu China și al schimbărilor din relația transatlantică, Uniunea Europeană este pusă în fața unei alegeri strategice importante. Ea trebuie să decidă dacă își consolidează o politică externă cu adevărat unitară. În caz contrar, riscă să continue fragmentarea competențelor între Comisia Europeană, statele membre și Serviciul European de Acțiune Externă.

Pentru moment, diplomația europeană pare prinsă într-o competiție internă pentru influență. Totuși, provocările externe actuale cer mai multă coerență și o voce comună mai puternică din partea Uniunii Europene.

Sursa: politico.eu

Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.