Seceta transformă peisajul Turciei: doline uriașe înghit terenuri agricole și amenință securitatea alimentară
Provincia Konya, considerată „grânarul Turciei”, se confruntă cu apariția a sute de doline provocate de secetă și de exploatarea excesivă a apelor subterane. Specialiștii avertizează că fenomenul este rezultatul activității umane și al schimbărilor climatice.
KONYA, Turcia – În centrul Turciei, provincia Konya, una dintre cele mai importante regiuni agricole ale țării, trece printr-o transformare dramatică. Solul se prăbușește în tot mai multe locuri, formând doline uriașe care distrug terenuri cultivate și amenință comunitățile locale.
În apropierea orașului Karapınar, fermierul Mehmet Akıf Ișıklı privește spre craterul format în mijlocul terenului vecinului său. Un fenomen identic s-a produs și pe propria sa proprietate în urmă cu aproape două decenii.
„Eram pe câmp când sătenii ne-au spus că pământul s-a surpat. Când am ajuns, terenul continua să se prăbușească, iar apa ieșea la suprafață și fierbea”, își amintește agricultorul.
Aproape 700 de doline au apărut în bazinul Konya
Potrivit Autorității pentru Managementul Situațiilor de Urgență din Turcia (AFAD), în bazinul Konya au fost identificate 684 de doline. Unele dintre ele ating 228 de metri în diametru și 171 de metri adâncime.
Regiunea, supranumită „grânarul Turciei”, produce cantități importante de grâu, porumb, sfeclă de zahăr și furaje. Astfel, ea este esențială pentru aprovizionarea cu alimente a țării.
Seceta și exploatarea excesivă a apei subterane agravează fenomenul
Experții spun că apariția dolinelor este rezultatul unei combinații între seceta prelungită și caracteristicile geologice ale regiunii. Consumul excesiv al apelor subterane joacă de asemenea un rol important.
Un raport al Organizației Națiunilor Unite avertizează că Turcia riscă să devină o țară cu deficit sever de apă până în anul 2030.
În lipsa precipitațiilor suficiente, numeroși fermieri au început să foreze puțuri ilegale pentru irigarea culturilor.
Potrivit unui studiu realizat de WWF Turcia, încă din 2014 existau aproximativ 100.000 de puțuri în bazinul Konya. Dintre acestea, 66.000 erau ilegale.
Specialiștii: „Apa subterană susține întregul sistem”
Güven Eken, fondatorul organizației de mediu Doğa Derneği, explică faptul că apa subterană are un rol esențial în stabilitatea terenului.
„Râurile subterane mențin umiditatea și rezistența formațiunilor carstice. Din cauza politicilor greșite de irigare, aceste rezerve aproape au dispărut, iar întregul sistem începe să se prăbușească”, afirmă specialistul.
La rândul său, Eren Atak, coordonatorul programului pentru apă dulce al WWF Turcia, spune că dolinele reprezintă doar ultima etapă a unei crize. De fapt, această criză durează de ani de zile.
„În 2014 am constatat că regiunea consuma cu aproximativ 50% mai multă apă decât dispunea în mod natural. Problema era deja vizibilă, chiar dacă atunci nu apăreau încă atât de multe doline”, explică acesta.
Agricultură intensivă și politici depășite
Bazinul Konya este o regiune închisă din punct de vedere hidrologic. Aici, râurile și apele subterane nu se varsă în mare, ci alimentează lacuri și zone umede.
Pe măsură ce nivelul apei scade, structurile de calcar din subsol își pierd stabilitatea și se prăbușesc.
Experții atrag atenția că politicile agricole promovate în ultimele decenii au încurajat cultivarea unor plante cu un consum foarte mare de apă. Astfel de culturi sunt sfecla de zahăr și porumbul.
În schimb, culturile mai bine adaptate climatului din Anatolia Centrală, cum sunt vița-de-vie sau soiurile locale de grâu, beneficiază de un sprijin redus.
Dolinele pun în pericol oamenii și infrastructura
Profesorul Fetullah Arık, directorul Centrului pentru Studiul Dolinei din cadrul Universității Tehnice Konya, avertizează că aceste formațiuni reprezintă un risc major.
„Dolinele sunt structuri periculoase. Până acum nu au provocat victime, dar există permanent riscul unor accidente grave”, spune acesta.
Specialistul avertizează și asupra încercărilor unor fermieri de a umple craterele cu pământ.
„În subteran există cavități foarte mari care înghit materialele introduse. Astfel de intervenții pot provoca noi surpări și pot crea pericole suplimentare.”
Soluția: schimbarea politicilor agricole
Organizațiile de mediu susțin că problema nu poate fi rezolvată doar prin limitarea consumului de apă.
Ele cer o reformă amplă a politicilor agricole, adaptarea culturilor la condițiile climatice actuale și reducerea exploatării apelor subterane.
„Este nevoie urgent de o strategie agricolă complet nouă. Fără astfel de măsuri, agricultura din Konya riscă să intre într-un declin ireversibil, iar efectele se vor resimți asupra securității alimentare a întregii Turcii”, avertizează Güven Eken.
În paralel, cercetătorii Universității Tehnice Konya lucrează la realizarea unor hărți de risc care să identifice zonele cele mai vulnerabile la apariția dolinelor. Aceste hărți ar trebui utilizate în planificarea urbană.
Specialiștii sunt însă de acord că, fără reducerea consumului excesiv de apă și schimbarea practicilor agricole, numărul dolinelor va continua să crească.
