
Decizia juriului din Republica Moldova de a acorda doar 3 puncte României în finala Eurovision 2026 a declanșat un val de reacții în spațiul public, alimentând discuții aprinse despre diferențele dintre votul juriilor și cel al publicului. Potrivit TV8.md , situația a generat dezbateri atât în România, cât și în Republica Moldova.
„Au fost diferențe enorme” între repetiție și finală
Victoria Cușnir, membră a juriului național din Republica Moldova, a explicat că evaluările nu au fost făcute pe baza show-ului live, ci în timpul repetiției generale dedicate juriilor („jury show”), desfășurată cu o seară înainte de finală.
Aceasta susține că între cele două momente au existat diferențe semnificative de interpretare și energie scenică.
„Au fost diferențe enorme. Inclusiv în prestația României, căreia eu i-am dat, totuși, notă foarte bună. Dar eu nu am fost singură în juriu și pentru notele celorlalți colegi nu răspund. Probabil aprecierea scăzută a fost justificată într-o anumită măsură. Repet, noi am jurizat ieri, nu azi. Și ieri s-a cântat pe alocuri destul de diferit. Chiar foarte. Mai multe țări au fost mult sub nivelul prestației de azi. Și regret că apar an de an aceste discrepanțe de vot, dar ele sunt foarte argumentate. Și așa cum mă minunam eu în alți ani, când juriul vedea/auzea una, iar publicul alta, azi înțeleg bine reacția publică la votul juriului”, a declarat Victoria Cușnir pe pagina sa de Facebook.
Declarația sa vine în contextul criticilor publice privind scorul acordat României.
Votul Moldovei: România, doar 3 puncte
Juriul Republicii Moldova a acordat punctele astfel:
- 12 puncte Poloniei
- 10 puncte Israelului
- 8 puncte Greciei
- 7 puncte Bulgariei
- 6 puncte Norvegiei
- 5 puncte Cehiei
- 4 puncte Australiei
- 2 puncte Franței
- 1 punct Italiei
- 3 puncte României
În contrast, juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, ceea ce a amplificat discuțiile despre diferențele de percepție artistică între cele două țări.
„Nu pot să spun în fața camerei asta” – reacție explozivă din culise
Controversa a fost alimentată și de reacția Margaritei Druță, purtător de cuvânt al Eurovision 2026, care a comentat public rezultatul anunțat de juriul din Republica Moldova.
„Eu am o audiență de 1.600.000 de oameni din România, nu pot să mă uit în fața camerei și să spun că România are doar 3 puncte, mai ales într-un an în care România are o piesă atât de frumoasă, din punctul meu de vedere (…) Deci, asta-i iad”, a declarat aceasta într-un clip video postat pe rețelele sociale.
Declarația sa a fost intens distribuită și a amplificat reacțiile negative din mediul online.
Discrepanță totală: publicul vs juriul
În timp ce juriul din Republica Moldova a acordat doar 3 puncte României, publicul din România a oferit Republicii Moldova punctaj maxim – 12 puncte.
Diferența scoate din nou în evidență una dintre cele mai controversate realități ale competiției Eurovision: diferențele majore dintre votul popular și cel al juriilor profesionale.
Cum funcționează jurizarea Eurovision
Conform regulilor European Broadcasting Union, jurizarea se face exclusiv pe baza „jury show”-ului, adică repetiția oficială dinaintea finalei.
Fiecare jurat evaluează individual prestațiile pe baza unor criterii stricte:
- calitatea vocală
- interpretarea scenică
- compoziția și originalitatea piesei
- impactul artistic general
Clasamentele individuale sunt apoi combinate pentru a forma punctajul final al fiecărei țări.
Teleradio-Moldova: „Rezultatele au surprins”
Directorul general al Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, a declarat că rezultatele votului au fost neașteptate, subliniind diferențele dintre prestațiile din repetiție și cele din finală.
El a evidențiat că publicul a reacționat diferit față de juriu și că acest lucru face parte din natura competiției.
Concluzie: o nouă controversă Eurovision
Cazul celor 3 puncte acordate României de juriul din Republica Moldova la Eurovision 2026 reaprinde o dezbatere veche în competiție: cât de relevantă este diferența dintre percepția publicului și cea a juriilor.
Situația rămâne una sensibilă, cu reacții puternice de ambele părți și cu întrebări privind transparența și consistența evaluărilor artistice.






