Curtea Constituțională a Georgiei a început miercuri, 21 octombrie 2026, examinarea unei cereri depuse de partidul de guvernământ Visul Georgian, prin care se solicită interzicerea a cinci dintre principalele formațiuni politice de opoziție. Organizațiile pentru drepturile omului și reprezentanții opoziției avertizează că măsura ar putea afecta grav pluralismul politic și ar putea favoriza instaurarea unui sistem dominat de un singur partid.
Procesul se desfășoară la Batumi, oraș situat pe litoralul Mării Negre. Instanța urmează să analizeze cererea timp de trei zile, iar o decizie definitivă trebuie pronunțată până în iunie 2027.
Curtea Constituțională a Georgiei analizează interzicerea a cinci partide
Acțiunea în justiție a fost inițiată în urmă cu un an de Visul Georgian, partidul aflat la putere din 2012. Formațiunea solicită interzicerea a cinci partide de opoziție, susținând că acestea reprezintă „o amenințare reală la adresa ordinii constituționale”. Dosarul este examinat de Curtea Constituțională din Batumi. Potrivit procedurii, instanța va desfășura audieri timp de trei zile și trebuie să pronunțe o hotărâre până în luna iunie 2027.
Decizia Curții Constituționale va fi definitivă și nu va putea fi atacată în Georgia.
Inițial, cererea viza trei formațiuni politice. Ulterior, partidul de guvernământ a extins-o la cinci. Toate cele cinci partide vizate susțin orientarea prooccidentală a Georgiei.
Opoziția avertizează asupra riscului unui sistem cu un singur partid
Reprezentanții opoziției consideră că procesul urmărește eliminarea unor alternative politice importante. Giorgi Butikashvili, responsabil pentru relații externe în cadrul partidului Ahali – Coaliția pentru Schimbare, una dintre formațiunile vizate, a criticat demersul guvernului.
Potrivit acestuia, miza procesului este „privarea unei mari părți a societății georgiene de posibilitatea unei alegeri politice autentice și schimbarea fundamentală a naturii sistemului politic al țării”.
Organizațiile societății civile avertizează, la rândul lor, că interzicerea principalelor partide de opoziție ar putea deschide calea către un sistem politic dominat de o singură formațiune. Dintre cele cinci partide vizate, numai For Georgia deține mandate în Parlament.
Disputa politică s-a intensificat după alegerile parlamentare din 2024
Procesul reprezintă o nouă etapă a confruntării dintre guvern și opoziție, intensificată după alegerile parlamentare din 2024. Scrutinul a fost câștigat de Visul Georgian, însă partidele de opoziție au susținut că rezultatele au fost fraudate. De atunci, guvernul a adoptat o serie de măsuri împotriva adversarilor politici.
Cererea de interzicere a celor cinci formațiuni este prezentată de critici drept una dintre cele mai severe inițiative ale autorităților împotriva opoziției. Guvernul respinge însă această interpretare și susține că acționează pentru protejarea ordinii constituționale.
Ce argumente invocă partidul de guvernământ Visul Georgian
Visul Georgian afirmă că formațiunile vizate ar reprezenta un pericol pentru stabilitatea statului. Partidul susține că anumite figuri ale opoziției încearcă să preia puterea și să provoace un conflict dezastruos cu Rusia.
Acestea sunt acuzații formulate de partidul de guvernământ, nu fapte stabilite printr-o hotărâre judecătorească în dosarul aflat acum în examinare. Argumentele guvernului sunt prezentate și în contextul relațiilor istorice tensionate dintre Georgia și Rusia. Cele două țări au purtat un război scurt în 2008, încheiat cu victoria forțelor ruse.
Relațiile Georgiei cu Rusia și Occidentul, în centrul tensiunilor
Georgia a fost considerată mult timp unul dintre statele fostei Uniuni Sovietice cu o orientare democratică și prooccidentală pronunțată. Totuși, în ultimii ani, organizațiile pentru drepturile omului și observatorii politici au semnalat o deteriorare a standardelor democratice.
În paralel, relațiile Georgiei cu Moscova s-au aprofundat după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei, începută în 2022. Această evoluție a amplificat divergențele dintre guvernul georgian și formațiunile de opoziție care susțin apropierea de Uniunea Europeană și de Occident.
Uniunea Europeană critică demersul împotriva opoziției
Georgia a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în 2023. Ulterior, Bruxellesul a criticat deteriorarea reformelor democratice și evoluțiile politice din țară. Oficialii europeni au ajuns să considere că Georgia mai este o țară candidată „doar cu numele”.
Uniunea Europeană și organizațiile pentru drepturile omului au condamnat inițiativa Visului Georgian de a interzice principalele partide de opoziție. Demersul ridică întrebări privind respectarea pluralismului politic, un principiu esențial pentru statele care urmăresc integrarea europeană.
Experții avertizează asupra consolidării autoritarismului
Kornely Kakachia, profesor de științe politice la Universitatea de Stat din Tbilisi, consideră că interzicerea partidelor ar pune sub semnul întrebării respectarea standardelor minime de pluralism politic. Aceste standarde sunt așteptate inclusiv din partea statelor candidate la aderarea la Uniunea Europeană.
„Georgia trece de la regres democratic către o posibilă consolidare a autoritarismului”, a declarat Kakachia.
Evaluarea sa reflectă îngrijorările privind concentrarea puterii politice și reducerea spațiului de acțiune al opoziției.
Dosarul se bazează parțial pe o anchetă privind fosta guvernare Saakașvili
Cererea depusă de Visul Georgian se bazează, în parte, pe un raport amplu elaborat de o comisie parlamentară de anchetă. Comisia a investigat presupuse infracțiuni și încălcări ale drepturilor omului comise în timpul fostei guvernări conduse de Mihail Saakașvili.
Raportul reprezintă unul dintre elementele invocate în susținerea demersului de interzicere a partidelor. Instanța urmează să analizeze argumentele prezentate în cadrul procedurii constituționale.
Decizia Curții Constituționale ar putea schimba sistemul politic din Georgia
Procesul de la Batumi are implicații importante pentru viitorul politic al Georgiei. Dacă instanța admite cererea, cinci formațiuni prooccidentale ar urma să fie interzise, ceea ce ar reduce opțiunile politice disponibile alegătorilor.
Guvernul susține că măsura este necesară pentru protejarea ordinii constituționale. În schimb, opoziția, organizațiile pentru drepturile omului și Uniunea Europeană avertizează asupra consecințelor pentru democrație.
Curtea Constituțională trebuie să pronunțe o hotărâre până în iunie 2027. Decizia va fi definitivă și ar putea influența atât echilibrul politic intern, cât și relațiile Georgiei cu Uniunea Europeană.
