Creșterea taxelor nu mai reprezintă o soluție sustenabilă pentru reducerea deficitului bugetar al României, avertizează specialiștii PwC. După majorările fiscale din ultimul an, companiile și populația resimt presiunea costurilor. În același timp, economia ar urma să înregistreze o creștere de numai 0,7% în 2026. O colectare mai eficientă a TVA și reducerea cheltuielilor publice ineficiente ar putea deveni principalele instrumente de echilibrare a bugetului.
Concluziile apar într-o analiză prezentată de Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe în cadrul PwC România. Potrivit acesteia, statul trebuie să continue reducerea deficitului bugetar. În plus, noi majorări de taxe ar putea afecta investițiile, consumul și competitivitatea economiei.
Deficitul bugetar scade, dar economia încetinește
România trebuie să continue ajustarea finanțelor publice pentru a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2031. Datele Ministerului Finanțelor, citate în analiza PwC, indică o îmbunătățire a situației bugetare în 2026.
Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, comparativ cu 4,51% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Cu toate acestea, estimările Comisiei Europene prezentate în analiză indică un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru întregul an 2026.
Pentru atingerea țintei din 2031, România ar mai avea nevoie de o ajustare fiscală de aproximativ trei puncte procentuale din PIB. Provocarea este cu atât mai mare cu cât avansul economic estimat pentru acest an este de numai 0,7%.
Ce taxe au crescut în ultimul an
Consolidarea fiscală s-a bazat în mare măsură pe majorarea impozitelor și taxelor. Printre cele mai importante modificări fiscale menționate de PwC se numără:
- Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%.
- Unificarea cotelor reduse de TVA la nivelul de 11%.
- Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%.
- Creșterea impozitelor locale pe proprietate.
Aceste măsuri au contribuit la creșterea veniturilor statului, însă au adus și costuri suplimentare pentru firme și consumatori. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de PwC, încasările din TVA au crescut cu 22,2% în intervalul august 2025 – iulie 2026. Aceasta este o creștere față de cele 12 luni precedente.
Specialiștii avertizează însă că majorarea continuă a fiscalității poate reduce activitatea economică. Astfel, capacitatea statului de a obține venituri suplimentare pe termen lung poate fi afectată.
Inflația și scăderea consumului pun presiune pe economie
Efectele încetinirii economice sunt vizibile și în evoluția consumului. Conform datelor Institutului Național de Statistică, prezentate în analiză, inflația anuală a avut o evoluție oscilantă în 2026. Aceasta a ajuns la 10,85% în luna mai, a coborât la 6,17% în august și a urcat la 6,61% în septembrie.
În același timp, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,1% în primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2025. Pentru mediul de afaceri, combinația dintre taxe mai mari, consum redus și incertitudine fiscală poate îngreuna planificarea investițiilor.
În acest context, PwC consideră că următoarea etapă a consolidării bugetare trebuie să pună accent pe eficiența administrației fiscale. De asemenea, este importantă utilizarea mai bună a banilor publici.
România pierde miliarde de lei din TVA necolectată
Una dintre principalele soluții propuse de PwC este îmbunătățirea colectării TVA, fără o nouă creștere a cotelor de impozitare. Potrivit datelor Comisiei Europene citate în analiză, România nu a colectat în 2023 aproximativ o treime din TVA care ar fi trebuit să ajungă la buget.
Diferența dintre veniturile teoretice din TVA și sumele efectiv încasate, cunoscută drept decalajul de conformare la TVA sau VAT gap, a fost cea mai mare din Uniunea Europeană.
Prin comparație, media decalajului de conformare la nivelul Uniunii Europene era de 9,5%.
Estimările prezentate de PwC arată că recuperarea unui singur punct procentual din acest decalaj ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde de lei suplimentar la buget.
Digitalizarea ANAF ar putea aduce venituri suplimentare
România dispune deja de mai multe instrumente digitale care pot sprijini colectarea taxelor. Printre acestea se numără sistemul RO e-Factura, raportarea SAF-T, RO e-Transport și declarația de TVA precompletată.
Potrivit PwC, utilizarea integrată a acestor sisteme, împreună cu analiza datelor și controalele fiscale direcționate către zonele cu risc ridicat, ar putea reduce evaziunea. Astfel, s-ar îmbunătăți și colectarea.
O astfel de abordare ar avea și un avantaj pentru firmele care își achită corect obligațiile fiscale: reducerea concurenței neloiale din partea operatorilor care nu respectă regulile.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, propusă pentru 2027
Analiza PwC face referire și la măsurile fiscale anunțate de noul Guvern, înainte de parcurgerea procedurilor necesare adoptării acestora. Printre direcțiile prezentate se află:
- Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027.
- Menținerea principiului cotei unice de impozitare.
- Extinderea bazei de impozitare.
- Îmbunătățirea colectării TVA.
- Accelerarea rambursărilor de TVA către companii.
- Eficientizarea activității ANAF.
- Un control mai riguros al cheltuielilor publice.
Aceste măsuri sunt, în prezentarea analizată, propuneri de politică fiscală, nu modificări deja adoptate. Ruxandra Târlescu consideră că eliminarea IMCA ar putea contribui la creșterea predictibilității fiscale și la susținerea investițiilor.
Reducerea cheltuielilor publice fără blocarea investițiilor
O altă direcție importantă pentru reducerea deficitului bugetar este reforma cheltuielilor statului. PwC atrage atenția că economiile bugetare nu ar trebui realizate prin diminuarea investițiilor care pot susține dezvoltarea economică.
Sunt menționate în special proiectele din infrastructură, energie, educație și digitalizare. Aceste investiții pot contribui la creșterea productivității și la dezvoltarea economiei pe termen lung.
În același timp, un cadru fiscal stabil ar permite companiilor să își planifice mai bine activitatea. Mai mult, acestea ar putea lua decizii de investiții cu un grad mai redus de incertitudine.
România trebuie să reducă deficitul fără să afecteze competitivitatea
Potrivit analizei PwC, agențiile de rating Fitch, Moody’s și S&P au menținut România în categoria recomandată investițiilor. Totuși, această decizie a venit cu perspectivă negativă. Această situație evidențiază importanța continuării ajustării bugetare și a menținerii încrederii investitorilor.
Totuși, specialiștii consideră că majorarea taxelor nu poate rămâne principalul instrument de reducere a deficitului. Prioritățile ar trebui să fie recuperarea veniturilor fiscale neîncasate, reducerea cheltuielilor ineficiente și asigurarea unui cadru predictibil pentru mediul de afaceri.
Concluzia analizei este că România are nevoie nu doar de un deficit bugetar mai mic. De asemenea, are nevoie de o economie capabilă să susțină investițiile, locurile de muncă și creșterea veniturilor publice pe termen lung.
Sursa: agerpres.ro
