De la discursul susținut la Adunarea Generală a ONU până la summitul de la Casa Albă cu liderul chinez Xi Jinping, președintele american Donald Trump a încercat în această săptămână să își reafirme influența pe scena internațională. Totuși, o serie de probleme interne și externe continuă să pună presiune asupra administrației sale. Potrivit analiștilor citați de Reuters, acest lucru se menține.
Printre acestea se numără extinderea războiului cu Iranul și creșterea prețurilor la carburanți în Statele Unite. Totodată, are loc deteriorarea relațiilor cu unii aliați și intensificarea competiției cu China în domeniul inteligenței artificiale.
În același timp, Trump se confruntă cu opoziție din partea unor lideri internaționali în dosare care merg de la Orientul Mijlociu până la războiul din Ucraina.
Presiunile apar înaintea alegerilor pentru Congres din noiembrie, în care Partidul Republican încearcă să își păstreze controlul asupra legislativului.
Trump își apără politica externă în fața ONU
Discursul susținut marți de Trump la Adunarea Generală a ONU a evidențiat amploarea schimbărilor aduse politicii externe americane de la revenirea sa la Casa Albă. De la tribuna organizației internaționale, Trump a amenințat din nou că va „anihila” Iranul dacă Teheranul nu acceptă un acord.
Președintele american și-a apărat, de asemenea, politica față de Venezuela. Totodată, a sugerat că ar putea continua să folosească forța militară americană pentru atingerea obiectivelor internaționale ale administrației sale.
Casa Albă respinge însă ideea că politica externă a lui Trump ar fi intrat într-un impas. Mai mult, susține că președintele a obținut mai multe rezultate în promovarea intereselor Statelor Unite.
Summitul Trump-Xi, cu rezultate limitate
Întâlnirea de joi dintre Donald Trump și Xi Jinping s-a desfășurat într-un context în care China înregistrează o creștere a comerțului său global. În același timp, Statele Unite se confruntă cu efectele economice ale conflictului cu Iranul.
Vizita liderului chinez a fost marcată de ceremonii ample, însă rezultatele concrete anunțate au fost limitate. Principalul rezultat a fost prelungirea cu două luni a armistițiului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii. Înțelegerea urma inițial să expire în noiembrie. Pe agenda discuțiilor s-au aflat subiecte precum inteligența artificială, comerțul, Taiwanul și Iranul.
Taiwanul rămâne unul dintre marile puncte de tensiune
Trump a evitat să evidențieze public divergențele dintre Washington și Beijing. Presa de stat chineză a relatat însă că, în timpul discuțiilor cu ușile închise, Xi Jinping i-a cerut liderului american să se opună independenței Taiwanului. Insula, care are o administrație democratică și este revendicată de Beijing, rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte în relațiile dintre Statele Unite și China.
Atitudinea mai puțin conflictuală a lui Trump contrastează cu politica sa anterioară, axată puternic pe tarife vamale. Un factor important îl reprezintă controlul Chinei asupra mineralelor din categoria pământurilor rare, esențiale pentru industria tehnologică și cea auto. Beijingul a demonstrat că poate restricționa accesul la aceste resurse ca măsură de retorsiune.
Brett Bruen, fost consilier de politică externă în administrația Obama și actual președinte al firmei de consultanță Global Situation Room, consideră că atitudinea lui Trump față de Xi contrastează cu abordarea sa față de alte state. Casa Albă a respins această interpretare.
Războiul cu Iranul domină agenda externă a lui Trump
Unul dintre principalele dosare care au planat asupra săptămânii diplomatice a fost războiul cu Iranul. Acesta a fost început de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. Conflictul durează de aproape șapte luni și a afectat aprovizionarea globală cu energie. În plus, confruntările s-au extins în alte zone ale Orientului Mijlociu. Mai exact, inclusiv în Yemen și pe coridorul maritim al Mării Roșii.
Rezistența Iranului, în pofida loviturilor militare și a presiunilor economice, este prezentată în analiza Reuters drept una dintre cele mai dificile provocări de politică externă ale celui de-al doilea mandat al lui Trump.
Președintele american și-a apărat la ONU decizia de a ataca Iranul și a declarat că „America s-a întors” și este mai puternică decât înainte.
Teheranul susține în continuare că programul său nuclear are exclusiv scopuri pașnice.
Alegerile pentru Congres ar putea schimba contextul politic
Conflictul cu Iranul a provocat inclusiv diviziuni în baza politică a lui Trump. Mai mult, alegerile pentru Congres din noiembrie reprezintă un test important pentru Partidul Republican. În cazul unei schimbări a raportului de forțe din legislativ, spațiul politic de manevră al administrației ar putea fi afectat.
În același timp, majoritatea aliaților europeni și asiatici ai Washingtonului au refuzat solicitările lui Trump de a se implica în conflictul cu Iranul. Acest conflict a fost lansat fără consultarea lor prealabilă.
Macron avertizează asupra „legii junglei”
În timpul reuniunii ONU, unii parteneri ai Statelor Unite au criticat abordări asociate administrației Trump. În majoritatea cazurilor, aceștia au făcut-o fără a-l menționa direct pe președintele american.
Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat asupra unei reveniri globale la „legea junglei”. El a afirmat că statele trebuie să aleagă între o lume dominată de putere și constrângere și o „societate internațională civilizată”.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a criticat, la rândul său, ingerințele externe în alegerile din țara sa. De asemenea, a declarat că Brazilia nu are nevoie de portavioane care să îi patruleze apele. Aceasta are nevoie de cooperare pentru combaterea fluxurilor de arme și bani care alimentează criminalitatea.
Un oficial al Casei Albe a susținut, sub protecția anonimatului, că Trump este preocupat de rezultate, nu de poziționări publice. Mai mult, a spus că unele declarații făcute public de liderii străini diferă de mesajele transmise în discuțiile private cu președintele american.
Negocierile privind Ucraina nu au produs un armistițiu energetic
Eforturile lui Trump de a determina Ucraina și Rusia să accepte chiar și un armistițiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice nu au înregistrat progrese semnificative. Trump a prezentat, în schimb, acordul încheiat cu Danemarca și Groenlanda privind extinderea prezenței militare americane pe insula arctică drept un succes.
Înțelegerea este însă diferită de solicitarea inițială a președintelui american ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda. De asemenea, diferă de declarațiile sale anterioare potrivit cărora nu excludea folosirea forței pentru preluarea teritoriului de la un alt stat membru NATO.
Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, a apreciat că mai multe state sunt acum mai dispuse să respingă solicitările lui Trump decât erau în urmă cu un an.
Trump: „Să vedem dacă am vreo putere”
Chiar președintele american a făcut o remarcă despre limitele influenței sale internaționale în timpul discursului de la ONU. Trump le-a spus liderilor mondiali că ar dori ca inteligența artificială să fie denumită „superinteligență”.
„Să vedem dacă am vreo putere”, a spus Trump. „Poate că am, poate că nu. Vom afla destul de curând.”
