În timp ce liderii mondiali se reunesc la New York pentru Adunarea Generală a ONU, doi dintre cei mai importanți actori ai politicii globale se întâlnesc joi într-un cadru diferit: Casa Albă. Președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping vor discuta despre comerț, inteligență artificială și securitate. Acest moment readuce în atenție întrebările privind influența ONU asupra marilor crize internaționale.
Donald Trump și Xi Jinping se întâlnesc pentru a doua oară în acest an, încercând să mențină stabilă una dintre cele mai importante relații bilaterale din lume. Între timp, ambii lideri se confruntă cu numeroase probleme interne și internaționale.
Contrastul dintre summitul de la Washington și reuniunile diplomatice de la New York evidențiază o întrebare fundamentală pentru Organizația Națiunilor Unite. Mai are instituția creată după cele două războaie mondiale aceeași relevanță în actuala ordine internațională?
Trump și Xi discută despre AI, comerț și apărare
În timp ce delegațiile ONU discută despre „multilateralism” și conflictele internaționale, Trump și Xi urmează să abordeze teme precum inteligența artificială, comerțul și apărarea.
Trump a folosit termenul „G2” pentru a descrie relația dintre cele două mari puteri.
Richard Gowan, reprezentant al International Crisis Group, consideră semnificativ faptul că Xi Jinping vine la Washington chiar în săptămâna Adunării Generale. Cu toate acestea, el nu participă la reuniunea de la New York.
„Cred că mulți oameni se vor întreba: «Unde se află adevăratul centru al procesului decizional?»”, a spus Gowan.
Xi participă rareori personal la Adunarea Generală a ONU de la New York.
ONU se confruntă cu probleme financiare și politice
Întrebările privind rolul ONU nu sunt noi, dar au devenit mai urgente pe fondul problemelor financiare grave ale organizației. De asemenea, există divergențe între marile puteri și influență limitată asupra conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Situația a căpătat o nouă dimensiune după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Administrația sa a retras Statele Unite din mai multe structuri ale sistemului ONU și a redus contribuțiile financiare ale Washingtonului.
În discursul susținut marți, Trump a acuzat ONU că promovează ceea ce el a descris drept „agenda de extremă stânga a birocraților globaliști pe care nimeni nu i-a ales”.
Deficitul bugetar obligă ONU să facă reduceri
ONU se confruntă cu un deficit financiar persistent, care a determinat organizația să reducă bugetul Secretariatului cu 9,2% pentru 2026.
Mii de posturi au fost eliminate. O parte dintre forțele de menținere a păcii au fost retrase. Activitățile umanitare și cele privind drepturile omului au fost reduse.
Statele Unite, care în ultimii ani nu și-au achitat integral contribuțiile, reprezintă o parte importantă a problemei financiare. Administrația Trump a plătit săptămâna trecută 725 de milioane de dolari pentru bugetul obișnuit. Astfel, SUA și-a păstrat dreptul de vot în Adunarea Generală.
Potrivit ONU, Washingtonul mai datorează însă 1,3 miliarde de dolari pentru bugetul regulat. De asemenea, Washingtonul datorează 2,9 miliarde de dolari pentru operațiunile de menținere a păcii.
Consiliul de Securitate, afectat de blocaje
Problemele organizației depășesc însă chestiunile financiare. Consiliul de Securitate al ONU se confruntă de mult timp cu blocaje. Cele cinci puteri cu drept de veto — Statele Unite, China, Rusia, Franța și Marea Britanie — au frecvent poziții divergente asupra marilor dosare internaționale.
Eugene Chen, fost oficial ONU, consideră că organizația se confruntă cu două provocări majore: situația financiară dificilă și lipsa unui consens între statele membre. Între timp, există dezacorduri privind rolul pe care ONU ar trebui să îl joace în actualul context internațional.
Reforma ONU și planul UN80
Secretarul general aflat la final de mandat, Antonio Guterres, a lansat anul trecut un program de reformă cunoscut sub numele de UN80.
Inițiativa urmărește reducerea costurilor, eliminarea activităților redundante, mutarea unor posturi din New York și Geneva către locații mai ieftine și creșterea eficienței organizației. Planul include reducerea cu 21% a numărului de posturi din Secretariat.
De asemenea, ONU analizează peste 600 de serii de rapoarte obligatorii ale secretarului general. Obiectivul acestui demers este de a reduce volumul documentelor cu aproximativ 700.000 de cuvinte în 2026.
Trump critică din nou instituțiile ONU
În discursul său de marți, Trump și-a concentrat mesajul asupra bilanțului administrației sale, războiului cu Iranul și economiei americane.
Președintele SUA a criticat însă Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și UNESCO.
ONU a apărat activitatea UNESCO, precum și rolul Consiliului pentru Drepturile Omului în promovarea și protejarea drepturilor fundamentale la nivel mondial.
În paralel, Xi Jinping a încercat să prezinte China drept un partener stabil pe scena internațională, în special pentru țările în curs de dezvoltare. El folosește inclusiv ONU drept platformă pentru promovarea acestui mesaj.
Peste 1.000 de întâlniri bilaterale la New York
În pofida criticilor privind eficiența ONU, reuniunea anuală de la New York rămâne unul dintre cele mai importante forumuri pentru diplomația internațională.
Statele membre au programat în această săptămână peste 1.000 de întâlniri bilaterale, potrivit datelor ONU.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au comunicat marți prin intermediari, în marja reuniunii. Acestea au fost primele astfel de contacte de la prăbușirea, în iulie, a unui acord interimar de încetare a focului.
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că ONU rămâne relevantă. Totodată, ea a criticat organizația pentru faptul că este „paralizată atunci când vine vorba despre prevenirea sau încheierea conflictelor”.
Zelenski, despre utilitatea ONU: „Este ceva”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a profitat de reuniunea de la New York. El a purtat discuții cu Donald Trump despre posibilitățile de încheiere a războiului cu Rusia.
Printre subiectele abordate s-a aflat și o posibilă încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice. Întrebat dacă anii de reuniuni organizate la ONU au produs rezultate concrete, Zelenski a răspuns în engleză: „Astăzi ne ajută să ne întâlnim. Poate că nu este foarte mult, dar este ceva.”
Întâlnirea Trump-Xi de la Casa Albă, desfășurată în paralel cu maratonul diplomatic de la New York, scoate astfel în evidență contrastul dintre diplomația multilaterală a ONU și negocierile directe dintre marile puteri.
