Administrația președintelui Donald Trump a pregătit sancțiuni care ar viza Curtea Penală Internațională în ansamblu și intenționează să le anunțe în curând, potrivit unor surse familiarizate cu planurile Washingtonului.
Administrația Trump a pregătit sancțiuni împotriva întregii Curți Penale Internaționale (CPI), au declarat duminică două surse familiarizate cu situația.
Măsura ar reprezenta o intensificare a presiunilor exercitate de Washington asupra tribunalului internațional care investighează și judecă acuzații de crime de război, genocid și crime împotriva umanității.
Momentul exact al anunțului nu este încă stabilit, potrivit surselor.
SUA cer CPI să renunțe la mandatele împotriva liderilor israelieni
Administrația Trump și-a exprimat în repetate rânduri opoziția față de activitatea Curții. Oficialii americani vor ca CPI să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva unor lideri israelieni. Washingtonul s-a opus și unei investigații anterioare privind militari americani în Afganistan.
Secretarul de stat Marco Rubio a anunțat în iulie o campanie pentru izolarea Curții și a cerut altor state să se retragă din instituție.
Washingtonul a impus deja sancțiuni unor judecători și procurori ai CPI. Până acum, însă, Statele Unite au evitat sancționarea instituției în ansamblu.
Sancțiunile ar putea fi anunțate în perioada Adunării Generale a ONU
Cele două surse au declarat că sancțiunile împotriva Curții au fost deja pregătite, însă calendarul anunțului rămâne neclar.
The Wall Street Journal a citat oficiali potrivit cărora decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în perioada reuniunii Adunării Generale a ONU.
Departamentul de Stat al SUA nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Activitatea Curții Penale Internaționale ar putea fi afectată
Sancționarea CPI ca instituție, precum și a entităților care cooperează cu aceasta, ar putea afecta semnificativ funcționarea tribunalului.
Eventuale sancțiuni impuse de Trezoreria SUA împotriva întregii organizații le-ar interzice cetățenilor și companiilor americane să ofere fonduri, bunuri sau servicii Curții fără o autorizație din partea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).
Impactul ar putea depăși Statele Unite. Băncile și alte companii internaționale aplică uneori restricțiile americane într-o manieră mai strictă decât este necesar, deoarece depind de accesul la sistemul financiar al SUA.
Serviciile IT, asigurările și plățile ar putea fi afectate
Conducerea CPI a avertizat anterior că sancțiunile asupra întregii instituții ar putea afecta operațiunile sale zilnice. Printre acestea se numără achiziționarea serviciilor IT și a asigurărilor, angajarea investigatorilor și efectuarea tranzacțiilor financiare curente.
Inclusiv plata salariilor pentru zeci de angajați americani ai Curții ar putea deveni mai dificilă.
Registratorul și președintele CPI au avertizat asupra acestor riscuri.
Opoziția lui Trump față de CPI datează din primul său mandat
Conflictul dintre Donald Trump și Curtea Penală Internațională nu este nou. Opoziția sa față de instituție datează din primul mandat prezidențial.
Disputa a revenit în prim-plan după realegerea lui Trump în noiembrie 2024, când CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza.
Netanyahu a respins acuzațiile formulate împotriva sa.
Ce este Curtea Penală Internațională
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a judeca persoane acuzate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității.
CPI susține că își exercită jurisdicția atunci când un stat membru nu poate sau nu dorește să investigheze și să urmărească în justiție astfel de fapte.
Statele Unite nu au fost niciodată stat membru al Curții Penale Internaționale.
