Tensiunile din Orientul Mijlociu și problemele de pe rutele internaționale de aprovizionare au readus gazele naturale în centrul preocupărilor Europei. Criza gazelor în Europa pune presiune pe iarna 2026–2027, iar prețurile engros au crescut puternic. Mai mult, nivelul relativ redus al stocurilor europene face ca vremea și disponibilitatea GNL să devină factori decisivi pentru iarna 2026–2027. Situația actuală demonstrează cât de mult criza gazelor în Europa pune presiune pe iarna 2026–2027. România beneficiază de producție internă, însă nu este izolată de scumpirile de pe piața europeană.
Situația s-a complicat în ultimele luni pe fondul perturbărilor din zona Golfului Persic. Agenția Internațională pentru Energie arată că prețurile europene TTF au fost deja în trimestrul al doilea din 2026 cu aproximativ 32% peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent.
Mai recent, presiunile s-au accentuat. Pe 17 septembrie, Reuters relata că depozitele europene se aflau la aproximativ 67% din capacitate. În plus, restricțiile asupra exporturilor din zona Golfului au redus oferta disponibilă de GNL.
De ce Orientul Mijlociu contează atât de mult pentru Europa
Problema nu este doar prețul gazului extras în regiune, ci și accesul la rutele prin care acesta ajunge pe piața mondială.
Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre arterele esențiale pentru transporturile energetice globale. Perturbarea traficului și problemele apărute la infrastructura Qatarului au redus disponibilitatea GNL într-un moment în care Europa încearcă să-și pregătească rezervele pentru sezonul rece.
QatarEnergy a avertizat pe 21 septembrie că actuala criză poate întârzia inclusiv unele proiecte de extindere a producției sale de GNL. Două instalații de lichefiere afectate ar putea necesita o perioadă îndelungată pentru reparații.
În același timp, cumpărătorii încearcă să găsească surse alternative din America de Nord, Africa, Australia și alte regiuni.
Gazele europene s-au scumpit puternic
Efectul este deja vizibil pe piață. La sfârșitul lunii august, contractele TTF pentru livrare în octombrie au depășit temporar pragul de 70 de euro/MWh.
La mijlocul lunii septembrie, prețul european se situa la peste 80 de euro/MWh, piața rămânând tensionată înaintea sezonului de încălzire.
Banca Centrală Europeană avertizează, de asemenea, că transmiterea scumpirii gazelor către inflație poate avea loc acum mai repede decât în trecut în multe dintre statele zonei euro.
Iarna 2026–2027 depinde mult de temperaturi
Pentru Europa, una dintre marile necunoscute este vremea. O iarnă relativ blândă ar reduce consumul pentru încălzire și ar permite gestionarea mai ușoară a stocurilor. Totuși, o perioadă prelungită de frig ar putea crește rapid cererea. Acest lucru s-ar întâmpla exact când Europa concurează cu Asia pentru încărcăturile disponibile de GNL.
Reuters relata pe 17 septembrie că, într-un scenariu de iarnă rece, prețurile spot ale GNL din Asia ar putea urca puternic, ceea ce ar intensifica această competiție pentru livrări.
Prin urmare, nu poate fi afirmat în acest moment că Europa se îndreaptă inevitabil către o „criză” sau către raționalizarea gazelor. Riscul principal este cel al unei ierni cu prețuri ridicate și volatilitate accentuată. Mai mult, amploarea lui va depinde de temperaturi, stocuri și evoluția livrărilor internaționale.
România are un avantaj important: producția internă
România pornește de la o situație diferită față de statele europene puternic dependente de importuri. Producția internă oferă un grad suplimentar de siguranță. De asemenea, depozitele subterane permit transferarea unei părți din gazele disponibile în perioadele cu cerere redusă către lunile de iarnă.
Totuși, aceasta nu înseamnă că România este imună la ceea ce se întâmplă pe TTF. Piața românească este conectată la cea regională, iar prețurile importurilor și oportunitatea exporturilor sunt influențate de cotațiile europene. Un șoc prelungit al prețului GNL poate ajunge astfel, direct sau indirect, și în economia românească.
Neptun Deep nu va salva iarna 2026–2027
Un aspect important trebuie clarificat: gazele suplimentare din proiectul Neptun Deep nu sunt încă disponibile pentru iarna care urmează. OMV Petrom confirmă că proiectul este în grafic, dar prima producție este așteptată în 2027. Compania estimează că, odată ajuns la nivelul de producție de platou, Neptun Deep ar putea aduce aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual.
Proiectul, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz în participații egale, presupune investiții de până la patru miliarde de euro.
Prin urmare, Neptun Deep este foarte important pentru securitatea energetică pe termen mediu. Totuși, nu trebuie prezentat drept o soluție deja disponibilă pentru sezonul rece 2026–2027.
Ce poate însemna situația pentru facturile românilor
Creșterea prețului european al gazelor nu se traduce automat, în aceeași zi și în aceeași proporție, într-o majorare a facturii fiecărei gospodării din România. Prețul final depinde de contractul consumatorului, politica furnizorului, costurile de achiziție și distribuție și de cadrul de reglementare și protecție aplicabil în România.
Pentru industrie, însă, persistența unor cotații ridicate poate avea consecințe mai rapide. Industriile cu consum mare de gaze – inclusiv îngrășămintele, chimia și alte activități energointensive – sunt mai expuse creșterii costurilor.
România poate fi mai protejată, dar nu complet independentă
Avantajul României este combinația dintre producția proprie, capacitățile de înmagazinare și interconectările regionale. După intrarea Neptun Deep în producție, balanța energetică se poate îmbunătăți suplimentar.
Dar „independența energetică” nu trebuie confundată cu izolarea de piața europeană.
Chiar și un stat care produce o mare parte din gazul pe care îl consumă funcționează într-o piață regională conectată. Prețurile, fluxurile comerciale, cererea vecinilor și disponibilitatea importurilor influențează valoarea gazului.
O iarnă cu mai multe necunoscute decât în anii obișnuiți
Pentru iarna 2026–2027, Europa intră în sezonul rece cu trei variabile majore: nivelul stocurilor, disponibilitatea GNL și temperaturile.
România beneficiază de producție internă și are o poziție mai puțin dependentă de importuri decât multe alte state europene. Totuși, nu poate evita complet efectele unei piețe continentale tensionate.
În același timp, perspectiva Neptun Deep devine tot mai importantă pentru anii următori. Prima producție este programată pentru 2027. Aceasta înseamnă că efectul semnificativ al noilor gaze din Marea Neagră va fi resimțit ulterior, nu ca o soluție imediată pentru întreaga iarnă 2026–2027.
Sursa: newsbv.ro
