Un bărbat cu o formă rară de scleroză laterală amiotrofică (ALS) a înregistrat o ameliorare a simptomelor după administrarea unei terapii ARN concepute special pentru mutația genetică responsabilă de boala sa. La un an de la începerea tratamentului, rezultatele sunt promițătoare, dar provin de la un singur pacient și nu demonstrează deocamdată că terapia poate opri evoluția bolii.
Terapie ARN concepută pentru o mutație genetică rară
Pacientul suferă de o formă de ALS cu evoluție lentă, provocată de o mutație rară a genei CHCHD10. Aceasta apare la mai puțin de 1% dintre persoanele cu forme ereditare de ALS. Gena este implicată în funcționarea mitocondriilor, structurile celulare responsabile de producerea energiei. Defectele sale pot afecta mitocondriile și sunt considerate un factor care contribuie la moartea neuronilor.
Pentru pacient a fost dezvoltată o terapie cu oligonucleotide antisens, care utilizează fragmente scurte de material genetic pentru a ținti ARN-ul produs de gena afectată și pentru a reduce cantitatea proteinei problematice. Spre deosebire de terapia genică tradițională, metoda nu modifică direct ADN-ul pacientului.
Șase doze administrate la nivelul coloanei vertebrale
Pacientul a primit trei doze de câte 50 de miligrame și apoi alte trei de câte 75 de miligrame, între aprilie 2024 și aprilie 2025. Autorii cercetării nu au raportat efecte adverse grave. De asemenea, pacientul nu a prezentat semne de declin cognitiv.
La un an după prima doză, nivelul din sânge al lanțului ușor de neurofilament, un biomarker asociat deteriorării neuronilor și progresiei ALS, scăzuse până în intervalul normal de referință. Cercetătorii consideră că rezultatul ar putea indica o reducere a deteriorării neuronale.
Funcțiile motorii s-au îmbunătățit
Pacientul a obținut rezultate mai bune la o evaluare care măsoară funcția motorie, respirația și alte manifestări neurologice. Indicatorii separați privind respirația și funcția cognitivă au rămas stabili.
Ameliorările temporare pot apărea uneori și în evoluția naturală a ALS. Cercetătorii implicați în studiu susțin însă că o îmbunătățire susținută fără tratament este neobișnuită.
Cercetătorii avertizează că este prea devreme pentru concluzii
Steve Vucic, neurolog și cercetător ALS la Universitatea din Sydney, a descris rezultatele drept un prim pas încurajator. El avertizează însă că nu se poate spune încă dacă terapia poate opri progresia bolii sau dacă ar putea reprezenta un tratament curativ. Pacientul trebuie monitorizat încă doi-trei ani, iar terapia trebuie evaluată la mai multe persoane.
Aproximativ 5–10% dintre persoanele cu ALS au o mutație genetică identificată. Cercetătorii speră că terapiile antisens ar putea fi dezvoltate atât pentru mutații relativ comune, cât și pentru variante genetice foarte rare sau chiar specifice unui singur pacient.
ALS este o boală neurodegenerativă gravă care distruge progresiv neuronii motori, provocând slăbiciune musculară, dificultăți de vorbire și, în stadii avansate, paralizie și insuficiență respiratorie. În prezent, boala nu are un tratament curativ.
Sursa: nature.com
