Iranul a condamnat vineri noile sancțiuni economice impuse de Statele Unite, pe care le-a descris drept „terorism de stat”. Între timp, conducerea de la Teheran încearcă să limiteze riscul unor tensiuni sociale provocate de deteriorarea economiei. La șase luni de la începutul războiului, inflația anuală a ajuns la 66%. De asemenea, disputa privind Strâmtoarea Ormuz rămâne unul dintre principalele obstacole în calea unui acord.
Administrația președintelui Donald Trump și-a intensificat campania de presiune financiară asupra Iranului, prezentată de Washington drept un „D-Day economic”. Măsurile vin într-un moment în care negocierile dintre cele două părți sunt blocate. În plus, economia iraniană resimte tot mai puternic efectele războiului și ale sancțiunilor.
Iranul acuză SUA de „terorism de stat”
Ministerul iranian de Externe a declarat că noile măsuri americane reprezintă un act de „terorism de stat”. Teheranul susține că statele lumii au obligația, potrivit dreptului internațional, să nu aplice sancțiunile americane împotriva Iranului.
Ministerul a descris noile măsuri drept o „crimă împotriva umanității”. De asemenea, susțin că acestea pun în pericol sănătatea și mijloacele de trai ale milioanelor de civili iranieni.
Washingtonul a avertizat alte țări că trebuie să își reducă relațiile comerciale cu Iranul sau riscă sancțiuni secundare. Departamentul american al Trezoreriei nu a impus însă, până acum, sancțiuni secundare pe scară largă.
Inflația din Iran a ajuns la 66%
Presiunile externe se suprapun peste problemele economice provocate de război. Inflația anuală din Iran a ajuns luna trecută la 66%. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat presei de stat că schimburile comerciale externe ale țării s-au redus cu aproape 35%. Aceasta este o consecință a sancțiunilor americane și a blocadei navale asupra porturilor iraniene.
Potrivit acestuia, Iranul a reușit să vândă aproximativ 90 de milioane de barili de petrol în perioada scurtă în care memorandumul semnat în iunie cu Statele Unite a fost în vigoare. În acel interval, Washingtonul a permis exporturile iraniene.
Liderul suprem cere măsuri pentru evitarea tensiunilor sociale
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a cerut autorităților să evite acțiunile sau declarațiile care ar putea afecta „coeziunea socială”. Khamenei, care a fost rănit și nu a mai apărut public după atacul din 28 februarie în care tatăl său a fost ucis, a transmis mesajul printr-o declarație scrisă. El le-a cerut oficialilor să nu facă declarații care ar putea descuraja populația sau slăbi moralul public. Apelul vine pe fondul temerilor că deteriorarea situației economice ar putea provoca noi proteste de stradă.
Khamenei cere combaterea inflației și șomajului
Liderul suprem a cerut guvernului să acorde prioritate problemelor economice și nivelului de trai.
„Este necesară abordarea serioasă a lanțului de provocări economice și sociale, precum inflația, șomajul, gestionarea prețurilor și piața bunurilor și serviciilor”, a transmis Khamenei.
Mesajul indică preocuparea conducerii iraniene față de efectele interne ale campaniei americane de presiune economică.
SUA sancționează o importantă bancă egipteană
În cadrul noii campanii, Departamentul american al Trezoreriei a impus măsuri împotriva Banque Misr, una dintre principalele bănci egiptene. Motivele țin de relațiile sale comerciale cu Teheranul. Washingtonul a propus o măsură care ar împiedica sucursalele Banque Misr din Emiratele Arabe Unite să efectueze anumite tranzacții în dolari.
Banca centrală a Egiptului a anunțat că discută, împreună cu Ministerul de Externe, cu oficialii americani despre această situație. Autoritățile egiptene au precizat că măsura este limitată la tranzacțiile în dolari ale Banque Misr UAE cu băncile corespondente.
Trezoreria SUA a anunțat separat sancțiuni împotriva unei entități din Hong Kong. Totodată, a impus sancțiuni împotriva unei persoane asociate cu banca iraniană Bank Melli.
Qatarul încearcă să relanseze negocierile
În timp ce Statele Unite se concentrează asupra presiunii economice, alte țări încearcă să relanseze eforturile diplomatice. Premierul și ministrul de Externe al Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, s-a întâlnit joi cu liderii iranieni la Teheran. El a insistat asupra necesității revenirii la libera navigație prin Strâmtoarea Ormuz, așa cum se întâmpla înainte de război.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a descris vineri discuțiile cu oficialul qatarez drept „creative”. Qatarul și Pakistanul au contribuit la negocierea memorandumului din iunie, care a dus la o scurtă încetare a focului. Acordul s-a destrămat ulterior din cauza disputelor privind navigația prin Strâmtoarea Ormuz.
Iranul pregătește condițiile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz
Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a anunțat că Teheranul pregătește o listă de condiții pentru redeschiderea strâmtorii. În trecut, Iranul a cerut ridicarea blocadei americane asupra porturilor sale, plata unor compensații și eliminarea sancțiunilor.
Strâmtoarea Ormuz avea înaintea războiului o importanță crucială pentru economia mondială. Prin această rută era transportată aproximativ o cincime din oferta globală de petrol.
Doar șapte nave comerciale au traversat strâmtoarea
Comandanții militari americani susțin că forțele SUA au eliminat minele maritime amplasate anterior în strâmtoare de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Trump a afirmat în repetate rânduri că ruta este deschisă.
Marina Gardienilor Revoluției contestă însă această versiune și a calificat afirmațiile americane drept „o minciună evidentă”. Potrivit acesteia, navele nu pot traversa Strâmtoarea Ormuz fără permisiunea Iranului. Amenințările Teheranului au determinat numeroase companii maritime să evite ruta.
Datele preliminare publicate vineri arată că doar șapte nave de transport de mărfuri au traversat Strâmtoarea Ormuz joi. În schimb, miercuri au traversat 17 nave. Media ultimelor zece zile a fost de aproximativ 15 nave.
La șase luni de la începutul războiului, confruntarea economică devine astfel o componentă tot mai importantă a conflictului. Pe de o parte, Washingtonul încearcă să crească presiunea financiară asupra Teheranului. Pe de altă parte, Iranul folosește controlul asupra navigației prin Strâmtoarea Ormuz ca principal instrument de negociere.
