Ratko Mladić, fostul comandant al armatei sârbilor bosniaci, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid și alte crime comise în timpul războiului din Bosnia, a murit, a anunțat joi un oficial al ONU. Mladić a fost considerat unul dintre principalii responsabili pentru masacrul de la Srebrenica din 1995, unde au fost uciși cel puțin 8.000 de musulmani bosniaci.
Ratko Mladić a fost condamnat în 2017 la închisoare pe viață, iar apelul său împotriva sentinței a fost respins definitiv în 2021. Masacrul de la Srebrenica este considerat cea mai gravă atrocitate comisă în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Mladić condamnat pentru genocidul de la Srebrenica
În iulie 1995 forțele sârbilor bosniaci conduse de Mladić au ocupat enclava Srebrenica, care fusese declarată de ONU „zonă de siguranță”. În zilele următoare, peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși.
Cadavrele victimelor au fost îngropate în gropi comune. Unele dintre acestea au fost ulterior deschise, iar rămășițele mutate în alte locuri pentru a ascunde dovezile crimelor. Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie a stabilit că masacrul a constituit genocid.
Asediul orașului Sarajevo
Mladić a fost considerat responsabil și pentru campania militară împotriva capitalei bosniace Sarajevo. Orașul a fost supus timp de ani de zile bombardamentelor și atacurilor cu artilerie, mortiere și mitraliere grele. Aproximativ 10.000 de persoane au fost ucise în timpul asediului, unul dintre cele mai lungi și mai sângeroase din istoria modernă a Europei.
Planul de „epurare etnică” din Bosnia
Potrivit tribunalului ONU, obiectivul conducerii sârbilor bosniaci era îndepărtarea forțată a musulmanilor bosniaci, croaților și altor populații nesârbe din anumite teritorii ale Bosniei. Judecătorii au stabilit că Mladić și liderul politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadžić au făcut parte dintr-o acțiune criminală comună pentru atingerea acestor obiective.
Mladić a respins constant acuzațiile și autoritatea tribunalului internațional. La pronunțarea sentinței pe viață, în 2017, acesta a reacționat vehement, acuzând instanța că se bazează pe minciuni.
De la ofițer iugoslav la comandant al armatei sârbilor bosniaci
Mladić provenea dintr-o familie de partizani. Tatăl său a fost ucis în 1945, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. El a devenit ofițer al Armatei Populare Iugoslave (JNA), iar după destrămarea Iugoslaviei și izbucnirea războiului din Bosnia, în 1992, a preluat conducerea armatei sârbilor bosniaci.
Forțele sale au ajuns rapid să controleze aproximativ 70% din teritoriul Bosniei și Herțegovinei. Războiul a fost marcat de asedii, expulzări, lagăre de detenție, violuri, execuții și alte atrocități împotriva civililor.
Ratko Mladić, unul dintre cei mai căutați oameni din Europa
După încheierea războiului, Mladić a devenit unul dintre cei mai căutați suspecți de crime de război din Europa. Ani la rând a reușit să evite arestarea, beneficiind de sprijin în cercurile naționaliste sârbe. După căderea regimului lui Slobodan Milošević, în 2000, presiunile internaționale asupra Serbiei pentru capturarea sa s-au intensificat.
Mladić a fost în cele din urmă arestat în Serbia în 2011, după aproximativ 16 ani în care s-a ascuns.
Condamnat la închisoare pe viață
În noiembrie 2017 Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie l-a condamnat pe Mladić la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Condamnarea sa a fost confirmată definitiv în 2021.
În ultimii ani starea sa de sănătate s-a deteriorat considerabil. Mladić suferise inclusiv un accident vascular cerebral și un infarct. În august 2026, un medic al ONU avertizase că moartea sa putea surveni în orice moment, posibil în decurs de câteva săptămâni. Cu toate acestea, ultima solicitare de eliberare din motive umanitare a fost respinsă.
Moartea lui Ratko Mladić încheie viața uneia dintre cele mai controversate figuri ale războaielor care au însoțit destrămarea Iugoslaviei, însă genocidul de la Srebrenica și celelalte crime pentru care a fost condamnat continuă să marcheze profund Bosnia și Balcanii de Vest.
