Elveția se pregătește pentru un referendum cu implicații majore asupra politicii sale externe și de securitate. Pe 27 septembrie, alegătorii vor decide dacă neutralitatea țării trebuie înăsprită. Această schimbare ar putea limita drastic participarea la sancțiuni economice și cooperarea pe timp de pace cu NATO.
Propunerea a declanșat o dezbatere intensă într-o țară care și-a construit o parte importantă a identității internaționale în jurul neutralității.
Campania pentru modificarea Constituției beneficiază de sprijinul formațiunii de dreapta Partidul Popular Elvețian (SVP). Poziția sa a fost salutată și de Moscova. Totuși, guvernul elvețian și majoritatea celorlalte partide se opun inițiativei.
Sondajele indică un avantaj clar pentru tabăra „Nu”
În acest moment, propunerea pare să aibă șanse reduse de adoptare. Un sondaj recent arată că 62% dintre alegători se opun modificării, în timp ce 36% o susțin.
Sociologul Fabio Wasserfallen avertizează însă că diferența s-ar putea reduce până la referendum. Aceasta se poate întâmpla în condițiile în care susținătorii schimbării investesc mai mult în campanie decât adversarii acesteia. Pe străzile din Elveția au apărut afișe cu porumbei ai păcii și mesaje care îndeamnă populația să respingă războiul.
Neutralitatea Elveției, recunoscută de peste 200 de ani
Neutralitatea Elveției este recunoscută internațional din 1815 și face parte din sistemul constituțional al țării din 1848. Această politică a contribuit la menținerea Elveției în afara celor două războaie mondiale. De asemenea, a devenit una dintre caracteristicile fundamentale ale politicii sale externe.
Totuși, Constituția nu definește în detaliu modul în care neutralitatea trebuie aplicată. Principiile sale sunt legate inclusiv de Convenția de la Haga din 1907. Potrivit acesteia, statele neutre nu trebuie să permită utilizarea militară a teritoriului lor. Mai mult, ele trebuie să mențină imparțialitatea față de părțile beligerante.
Sancțiunile împotriva Rusiei au reaprins disputa
Dezbaterea actuală s-a intensificat după ce Elveția a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei din 2022.
Christoph Blocher, politician veteran și susținător al SVP, consideră că această decizie a afectat credibilitatea neutralității elvețiene. Potrivit acestuia, Rusia nu mai percepe Elveția drept un actor complet neutru din cauza sancțiunilor.
Blocher susține că neutralitatea permanentă și capacitatea de apărare au contribuit la faptul că Elveția nu a fost implicată într-un război. Astfel, acest lucru a durat timp de aproximativ două secole. El avertizează, de asemenea, asupra riscului unei escaladări internaționale și consideră că, într-un asemenea scenariu, credibilitatea neutralității ar deveni esențială.
Ce ar schimba concret referendumul
Susținătorii inițiativei vor ca neutralitatea să fie definită mult mai strict în Constituție. Dacă propunerea ar fi adoptată, Elveția nu ar putea adera sau coopera cu o alianță militară ori de apărare. Singura excepție ar fi situația în care țara ar fi atacată.
Acest lucru ar afecta inclusiv cooperarea pe timp de pace cu NATO. În plus, Elveția ar trebui să se abțină de la participarea la sancțiuni internaționale. Totuși, excepția este pentru cele aprobate de Organizația Națiunilor Unite.
O asemenea prevedere ar limita capacitatea Bernei de a se alinia independent sancțiunilor adoptate de Uniunea Europeană. De asemenea, ar limita alinierea la sancțiuni ale altor state occidentale.
Rusia susține o interpretare mai strictă a neutralității
Moscova a intervenit public în dezbaterea elvețiană. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a criticat Elveția pentru alinierea sancțiunilor sale la cele adoptate de Uniunea Europeană.
Zakharova, care se află ea însăși pe lista sancțiunilor elvețiene, a susținut că o formă de „neutralitate flexibilă” nu reprezintă, din punct de vedere juridic, o neutralitate autentică.
Implicarea Moscovei în dezbatere este sensibilă tocmai pentru că relația Elveției cu Rusia reprezintă unul dintre principalele argumente ale campaniei.
Guvernul avertizează asupra efectelor asupra securității
Guvernul elvețian se opune modificării Constituției. Ministrul de Externe, Ignazio Cassis, avertizează că adoptarea inițiativei ar putea afecta securitatea națională și relațiile Elveției cu statele europene. O interpretare atât de strictă ar putea împiedica inclusiv participarea forțelor elvețiene la exerciții și programe de pregătire. Aceste exerciții sunt realizate împreună cu NATO.
Cassis susține că Elveția ar ajunge, în cazul unor conflicte internaționale, să poată emite condamnări verbale. În acest caz, nu ar avea posibilitatea de a adopta măsuri concrete. Acest lucru ar putea genera tensiuni cu țările vecine și cu principalii parteneri europeni.
Elveția cooperează cu NATO, dar nu este membră
Elveția nu face parte din NATO și își păstrează neutralitatea militară, însă cooperează cu Alianța în anumite domenii. Această cooperare permite inclusiv activități de pregătire și dialog în materie de securitate. Astfel, Berna nu beneficiază de garanțiile de apărare colectivă oferite statelor membre.
Pentru adversarii inițiativei, tocmai această flexibilitate permite Elveției să își păstreze neutralitatea. Mai mult, îi permite să răspundă schimbărilor din mediul european de securitate.
Guvernul susține că actualul sistem funcționează
Experții juridici ai guvernului consideră că nu este necesară modificarea Constituției. Franz Perrez, responsabil pentru drept internațional în cadrul Ministerului elvețian de Externe, susține că neutralitatea țării este deja bine definită și înțeleasă la nivel internațional.
Berna a demonstrat recent că poate lua decizii independente în baza acestei politici. În timpul conflictului cu Iranul, Elveția a interzis survolarea teritoriului său de către aeronave militare americane. Pentru guvern, acesta este un exemplu că actuala formulă oferă suficientă flexibilitate pentru protejarea neutralității.
Un vot cu implicații pentru relațiile Elveției cu Europa
Laurent Goetschel, profesor de științe politice la Universitatea din Basel, avertizează că mesajele simple ale campaniei, precum „Nu războiului, da neutralității”, ar putea fi atractive pentru alegători. Totuși, ele nu reflectă toate implicațiile juridice și diplomatice ale propunerii.
El consideră că neutralitatea nu ar trebui transformată într-o doctrină rigidă înscrisă în Constituție. În schimb, ea ar trebui să fie adaptată de guvern în funcție de situația internațională.
Rezultatul referendumului din 27 septembrie ar putea influența profund modul în care Elveția își interpretează neutralitatea. Acest lucru s-ar întâmpla într-o Europă marcată de conflicte, sancțiuni și o preocupare tot mai mare pentru securitatea colectivă.
