Administrația președintelui Donald Trump a anunțat luni extinderea masivă a sancțiunilor secundare împotriva Iranului, într-o ofensivă economică pe care secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a descris-o drept „economic D-Day”. În acest context, Washingtonul amenință companiile și entitățile care continuă afacerile cu Teheranul cu excluderea din sistemul financiar bazat pe dolar.
SUA vor să taie „fiecare linie economică de salvare” a Iranului
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a prezentat noua strategie drept o ofensivă împotriva conexiunilor financiare internaționale ale Iranului. În plus, obiectivul declarat al Washingtonului este ca statele și companiile din întreaga lume să fie obligate să aleagă între continuarea afacerilor cu Iranul și accesul la sistemul financiar american.
Sancțiunile secundare sunt deosebit de importante deoarece pot afecta inclusiv companii și instituții financiare care nu sunt americane. Dacă acestea desfășoară tranzacții cu entități iraniene sancționate, Washingtonul le poate restricționa accesul la dolari și la piața financiară americană. Totuși, Bessent nu a precizat ce țări vor fi vizate în prima etapă și nici când vor intra în vigoare toate noile măsuri.
Cinci sectoare iraniene, în centrul noilor sancțiuni
Departamentul Trezoreriei a identificat cinci domenii despre care susține că sunt folosite de guvernul iranian pentru menținerea economiei și evitarea restricțiilor internaționale:
- active digitale și criptomonede;
- tehnologie;
- aur;
- aviație;
- transport maritim.
Aproape 60 de entități, persoane și nave au fost deja sancționate în cadrul noilor măsuri. Washingtonul susține că a identificat rețelele financiare, intermediarii și canalele utilizate de Iran pentru comercializarea petrolului și evitarea sancțiunilor.
China ar putea deveni principala miză
Cea mai dificilă problemă pentru strategia americană este China, principalul cumpărător al petrolului iranian în ultimii ani. Pe de altă parte, întrebat dacă Washingtonul este pregătit să sancționeze inclusiv bănci chineze, Bessent a avertizat că nimeni nu se află în afara razei sancțiunilor americane.
Beijingul a reacționat rapid. Ministerul chinez de Externe a declarat că sancțiunile și presiunile nu reprezintă o soluție și că autoritățile vor lua măsurile necesare pentru protejarea intereselor Chinei. În plus, situația este sensibilă și dintr-un alt motiv: Donald Trump și Xi Jinping sunt așteptați să poarte discuții luna viitoare.
Washingtonul trebuie astfel să echilibreze presiunea asupra Iranului cu riscul declanșării unei noi confruntări economice cu Beijingul.
O eventuală reacție chineză care să afecteze exporturile de minerale critice ar putea avea consecințe importante pentru industriile tehnologice și strategice americane.
Blocada a redus deja exporturile iraniene către China
Presiunea asupra economiei iraniene nu începe cu noul pachet. Blocada americană asupra porturilor Iranului, reluată la jumătatea lunii iulie, a redus deja fluxurile de petrol iranian către China.
Iranul se confruntă de decenii cu sancțiuni americane și internaționale, care au afectat puternic economia țării. Totuși, măsurile nu au determinat conducerea de la Teheran să renunțe la principalele sale obiective strategice. Acesta este și unul dintre marile semne de întrebare privind noua ofensivă: poate presiunea economică să producă acum rezultate pe care decenii de sancțiuni nu le-au obținut?
Aproape șase luni de război
Noile sancțiuni sunt anunțate la aproape șase luni de la declanșarea atacurilor americane și israeliene asupra Iranului. În consecință, conflictul a afectat transportul maritim din regiune, a redus fluxurile de petrol și a contribuit la creșterea costurilor energetice la nivel internațional.
Administrația Trump încearcă acum să utilizeze presiunea economică pentru a determina Teheranul să oprească atacurile asupra navelor din Golf și, prin aliații săi, din Marea Roșie. Totuși, Iranul susține că noile sancțiuni vor avea efectul opus.
Teheranul amenință din nou navele din Strâmtoarea Hormuz
Autoritățile iraniene au emis un nou avertisment pentru navele care traversează Strait of Hormuz fără permisiunea Teheranului. Iranul a publicat o listă cu 45 de nave despre care susține că au încălcat regulile sale. În plus, a amenințat cu represalii inclusiv în cazul transferurilor de marfă de la navă la navă asociate acestora.
Strâmtoarea Hormuz rămâne una dintre cele mai sensibile componente ale conflictului, fiind o arteră esențială pentru transporturile energetice mondiale.
Un petrolier, atacat în Marea Roșie
Tensiunile maritime s-au extins luni și în Marea Roșie. Un proiectil a lovit un petrolier la vest de orașul-port saudit Yanbu. Acesta a provocat un incendiu pe puntea principală, potrivit monitorilor maritimi britanici.
Un reprezentant al rebelilor Houthi, aliați ai Iranului, a declarat că gruparea a atacat o navă în regiune. Compania națională saudită de transport maritim a confirmat că una dintre navele sale a fost atacată.
Incidentul este important deoarece rebelii Houthi anunțaseră anterior că vor încerca să blocheze inclusiv exporturile saudite de petrol redirecționate către Marea Roșie pentru evitarea Strâmtorii Hormuz.
Pakistanul încearcă să readucă Iranul la negocieri
În paralel cu presiunea economică și militară, continuă eforturile diplomatice. Șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, se afla luni în Iran pentru discuții. Islamabadul le-a prezentat drept o încercare de promovare a păcii și stabilității regionale.
Surse pakistaneze citate în material susțin că Trump discutase telefonic cu Munir săptămâna trecută. Mai mult, una dintre principalele solicitări ar fi fost readucerea Iranului la masa negocierilor.
Statele Unite și Iranul nu și-au mai atacat direct forțele militare de câteva săptămâni. Totuși, ultimele negocieri oficiale directe pentru încheierea conflictului au avut loc în iunie.
Noua strategie americană indică astfel o schimbare a centrului de greutate. Washingtonul încearcă să transforme superioritatea sistemului financiar bazat pe dolar într-o armă pentru izolarea economică a Iranului, fără a renunța însă la presiunea militară și diplomatică.
