Jafurile de artă din Europa trec printr-o transformare majoră: infractorii folosesc tot mai des violența și urmăresc în special aurul și bijuteriile. Ei formează grupări ad-hoc, uneori cu membri recrutați prin intermediul rețelelor sociale. Europol avertizează că modelul tradițional al bandelor specializate este înlocuit de o formă de criminalitate oportunistă. Aceasta este orientată spre profit rapid.
Potrivit Europol, în ultimii doi ani infractorii și-au îndreptat atenția către metale prețioase, bijuterii și artefacte culturale. Acestea pot fi transformate rapid în bani.
Aurul și bijuteriile noile ținte preferate
Schimbarea vine într-un context în care prețul aurului a crescut puternic. Potrivit informațiilor prezentate în raport, aurul s-a apreciat cu aproximativ 85% în ultimii doi ani. De aceea, devine mult mai atractiv inclusiv pentru rețelele infracționale. Sunt vizate monede, pepite, bijuterii, obiecte istorice și alte artefacte realizate din metale prețioase.
Motivul este unul practic: aurul poate fi topit, ceea ce face mult mai dificilă identificarea originii sale. Pietrele prețioase pot fi, la rândul lor, scoase din bijuterii și revândute separat. Astfel, un artefact istoric unic poate dispărea practic de pe piața de artă dacă este dezmembrat pentru valoarea materialelor din care este realizat.
De la furturi discrete la baroase, topoare și explozibili
Europol observă și o creștere a violenței folosite în timpul jafurilor. Dacă grupările tradiționale de hoți de artă mizau mai mult pe discreție, înșelăciune și operațiuni atent planificate, noile grupări sunt dispuse să provoace distrugeri importante. Asta fac pentru a ajunge rapid la obiectele valoroase.
Printre instrumentele menționate de agenția europeană se numără baroasele, topoarele și răngile, iar în anumite cazuri infractorii au recurs chiar la explozibili.
Jaful de la Luvru exemplu al noii tendințe
Muzeul Luvru este prezentat drept unul dintre exemplele acestei schimbări. În timpul jafului din octombrie anul trecut, hoții au amenințat paznicii și vizitatorii. Au furat bijuterii evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro, printre care și tiara împărătesei Eugénie. Pentru anchetatori, asemenea operațiuni ilustrează trecerea de la furturile sofisticate și discrete la atacuri mai directe, rapide și potențial violente.
Hoți recrutați prin social media
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale Europol privește modul în care sunt organizate noile grupări. Bandele tradiționale aveau, în general, o structură bine definită, un lider și membri cu competențe specializate. Acest model începe să fie înlocuit de grupuri descentralizate formate din oportuniști, interesați în primul rând de câștiguri financiare rapide.
Unii participanți sunt recrutați inclusiv prin intermediul rețelelor sociale. Acesta este un model pe care Europol îl descrie drept „crime-as-a-service” – servicii infracționale oferite sau contractate în funcție de necesitățile unei anumite operațiuni.
Cazul tezaurului dacic furat în Olanda
România s-a confruntat direct cu acest tip de amenințare. În ianuarie anul trecut, hoții au folosit explozibili pentru a fura dintr-un muzeu din Țările de Jos un coif dacic din aur vechi de aproximativ 2.500 de ani și trei brățări antice din aur. Artefactele au fost ulterior recuperate și returnate României, potrivit informațiilor prezentate în material, însă una dintre brățări este în continuare dispărută. Cazul evidențiază vulnerabilitatea obiectelor istorice realizate din aur: pe piața neagră, acestea pot avea valoare atât ca artefacte, cât și pentru metalul prețios din care sunt realizate.
Porțelanurile chinezești, tot mai căutate
Aurul și bijuteriile nu sunt singurele ținte. Europol semnalează și o creștere a furturilor de obiecte antice chinezești din porțelan, inclusiv vase din perioada dinastiei Ming. Cererea ridicată pentru asemenea obiecte pe piața internațională a artei le transformă în ținte atractive pentru rețelele criminale.
În acest context, muzeele europene se confruntă cu o amenințare diferită de imaginea clasică a hoțului de artă sofisticat. Valoarea materialelor, posibilitatea revânzării rapide și recrutarea facilă prin mediul online transformă furtul de patrimoniu într-o activitate infracțională tot mai apropiată de criminalitatea organizată. Aceasta este orientată exclusiv spre profit.
