Războiul comercial declanșat de administrația Donald Trump împotriva Canadei produce un efect neașteptat în Quebec: perspectiva separării de Canada pierde susținători. Tarifele americane afectează industriile provinciei, iar amenințările economice venite din SUA alimentează solidaritatea canadiană.
Tarifele americane lovesc industria din Quebec
Majorarea tarifelor pentru oțelul canadian a afectat puternic companiile din Quebec dependente de piața americană. Unele fabrici au pierdut rapid comenzi, au înghețat angajările și au recurs la concedieri. Impactul este important deoarece economia provinciei are o expunere semnificativă la sectoare precum oțelul și aluminiul, vulnerabile în fața măsurilor comerciale americane.
În acest climat economic, independența Quebecului pare să fi devenit o prioritate mai puțin urgentă pentru populație.
Sprijinul pentru independență, în jurul pragului de 30%
Quebec are una dintre cele mai puternice tradiții separatiste din lumea occidentală. Provincia majoritar francofonă a organizat deja două referendumuri privind desprinderea de Canada. Cel din 1995 a fost extrem de strâns, tabăra favorabilă menținerii provinciei în Canada câștigând la o diferență foarte mică.
Acum însă, sondajele citate indică un sprijin de aproximativ 30% pentru independență, unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimele decenii.
Un factor important este percepția asupra politicilor președintelui Donald Trump. Tarifele și declarațiile sale privind transformarea Canadei în „al 51-lea stat” american au alimentat sentimentul de solidaritate în interiorul țării.
Parti Québécois conduce în sondaje, dar independența nu este principalul motiv
Situația politică este mai complicată decât indică scăderea separatismului. Parti Québécois (PQ), principala formațiune suveranistă, se află într-o poziție favorabilă înaintea alegerilor provinciale. Analiștii consideră însă că o eventuală victorie ar putea reflecta mai degrabă nemulțumirea față de actuala guvernare decât dorința alegătorilor de a părăsi Canada.
Liderul PQ, Paul St-Pierre Plamondon, s-a angajat să organizeze un al treilea referendum dacă partidul revine la putere. Totuși, acesta a indicat că un asemenea scrutin nu ar trebui organizat cât timp Trump se află la Casa Albă.
Amenințarea externă consolidează identitatea canadiană
Situația reprezintă o schimbare interesantă pentru politica Quebecului. În trecut, perioadele de dificultăți economice au putut alimenta nemulțumirile față de guvernul federal și cauza separatistă. De această dată, presiunea economică vine în mare parte din exterior.
Pentru o parte dintre locuitorii provinciei, apartenența la Canada este percepută momentan ca o formă suplimentară de protecție economică și politică în relația cu Statele Unite.
Acest sentiment este amplificat de popularitatea foarte redusă a lui Trump în Quebec. Datele unui sondaj Angus Reid din august, citate în material, indică o opinie favorabilă despre președintele american de numai 10%.
Limba franceză rămâne în centrul disputei
Mișcarea separatistă nu a dispărut. Susținătorii independenței continuă să argumenteze că transformarea Quebecului într-un stat suveran ar oferi provinciei control deplin asupra politicilor economice, culturale și lingvistice. Protejarea limbii franceze rămâne una dintre temele fundamentale ale suveranismului québécois.
Criticile administrației americane privind anumite cerințe lingvistice franceze din Quebec au complicat însă discursul separatist. Pentru numeroși alegători, amenințarea percepută acum nu mai vine predominant dinspre Ottawa, ci dinspre Washington.
Tarifele schimbă calculele politice înaintea alegerilor
Quebec trebuie să organizeze alegeri provinciale până la 5 octombrie, iar economia va avea un rol major în campanie. Estimările economice citate indică o creștere de aproximativ 1% pentru economia Quebecului, sub ritmul anticipat în provincii precum Alberta și Saskatchewan.
Pentru premierul canadian Mark Carney, diminuarea apetitului pentru un referendum în Quebec elimină, cel puțin temporar, una dintre marile surse de instabilitate politică internă.
Paradoxul este evident: presiunile comerciale și politice exercitate de Trump asupra Canadei par să fi slăbit, cel puțin pe termen scurt, una dintre cele mai importante mișcări separatiste ale țării.
