Fostul ministru al Educației, Daniel David, intervine în două dintre cele mai importante dezbateri publice ale acestei veri: acordarea burselor sociale elevilor și posibilitatea organizării unor examene de admitere la liceu. Deși se află în afara țării și este implicat în alte proiecte, profesorul universitar a prezentat argumentele pentru care bursele sociale ar trebui menținute pe tot parcursul anului, iar examenul organizat de licee ar putea rămâne o opțiune, nu o obligație.
Pozițiile sale trebuie analizate și în contextul mai larg al Raportului Ministerial de Diagnostic QX, document care prezintă vulnerabilitățile și direcțiile de reformă ale sistemului românesc de educație.
Bursele sociale, un instrument pentru menținerea copiilor la școală
Daniel David susține că bursele sociale pentru elevii din învățământul preuniversitar trebuie acordate pe tot parcursul anului, inclusiv în perioada vacanței de vară.
El amintește că, în timpul crizei fiscal-bugetare din 2025, a protejat această categorie de burse, în pofida presiunilor pentru reducerea cheltuielilor publice. Singura condiție suplimentară introdusă atunci a fost obținerea notei 10 la purtare.
Argumentul principal a fost că învățământul preuniversitar este, în cea mai mare parte, obligatoriu, iar bursele sociale contribuie direct la atragerea și menținerea copiilor vulnerabili în sistemul de educație.
„Nu văd un motiv rațional să le anulăm acum – asigurând burse sociale doar pe parcursul școlii, nu tot anul –, când țara este mai stabilizată”, afirmă Daniel David.
Potrivit acestuia, dacă bursele sociale au putut fi protejate în perioada unei crize bugetare severe, diminuarea lor într-un moment în care situația economică este mai stabilă ar fi greu de justificat din punct de vedere educațional și social.
Educația a contribuit la evitarea retrogradării României
Fostul ministru explică faptul că măsurile bugetare din educație au fost adoptate într-un context în care România încerca să evite coborârea ratingului de țară în categoria nerecomandată investițiilor, cunoscută drept „Junk”.
Promisiunea sa ar fi fost ca măsurile de austeritate să aibă un caracter temporar și să nu îndepărteze sistemul românesc de limitele și principiile educaționale practicate în Uniunea Europeană și în statele OECD.
Daniel David consideră că unele dintre vechile forme de sprijin financiar necesitau reorganizare. El oferă exemplul burselor de merit, care ajunseseră să fie acordate, în unele clase, unui procent de peste 70% dintre elevi. În primul an de aplicare, acestea ar fi putut fi obținute chiar și de elevi cu medii mai mici de 6.
În opinia sa, o asemenea extindere dilua ideea de merit și transforma bursa într-un mecanism fără o diferențiere educațională suficient de clară.
Critici privind bursele de reziliență și de performanță
Daniel David susține că și bursele de reziliență ajunseseră să funcționeze ca un mecanism rezidual al burselor de merit. Acordarea lor putea depinde nu doar de rezultatele elevului, ci și de numărul locurilor rămase disponibile în procentul stabilit pentru bursele de merit.
În privința burselor de performanță, fostul ministru atrage atenția că numărul acestora a crescut semnificativ în timp, fără ca sistemul olimpiadelor școlare să fie reformat în mod corespunzător.
Cu toate acestea, premiile pentru performanțele elevilor au fost menținute.
În schimb, pentru bursele sociale și cele tehnologice sau duale, Daniel David afirmă că existau argumente educaționale și sociale decisive pentru protejarea lor.
Programul „Masă sănătoasă”, suplimentat cu aproximativ 40%
Daniel David amintește și suplimentarea cu aproximativ 40% a programului „Masă sănătoasă” pentru anul 2026.
Măsura a fost adoptată în aceeași logică de sprijinire a elevilor din comunitățile vulnerabile, în care bursele sociale și asigurarea unei mese pot reprezenta factori importanți pentru participarea la educație.
Fostul ministru susține că această realitate nu reiese doar din analize statistice, ci și din vizitele făcute în comunitățile în care copiii beneficiază în mod direct de aceste programe.
În consecință, el le solicită actualilor reprezentanți ai executivului să analizeze impactul educațional al unei eventuale limitări a burselor sociale.
„Educația și-a făcut marile reforme paradigmatice, are acum paradigme mai sănătoase, care pot absorbi și utiliza eficient finanțarea, care în timp trebuie să crească”, afirmă Daniel David.
Evaluarea Națională nu ar trebui să decidă singură viitorul elevilor
A doua temă abordată este admiterea la liceu. Daniel David consideră că actuala Evaluare Națională de la finalul clasei a VIII-a nu reprezintă cel mai potrivit mecanism pentru selecția elevilor.
Prima problemă identificată este caracterul punctual al examenului. Rezultatul obținut într-un interval foarte scurt ajunge să aibă un impact major asupra traseului educațional al copilului.
A doua problemă este caracterul restrictiv al evaluării. Examenul măsoară în principal competențele asociate limbii române și matematicii, deși procesul educațional urmărește formarea unui set mai larg de opt competențe.
Potrivit lui Daniel David, această structură îi determină pe mulți elevi să se concentreze, încă din clasa a VI-a, aproape exclusiv asupra disciplinelor de examen și să acorde mai puțină atenție celorlalte materii.
„O evaluare punctuală nu ar trebui să greveze major viața copiilor”, avertizează fostul ministru.
El mai susține că o evaluare simultan punctuală și limitată la două domenii nu reprezintă o practică obișnuită în sistemele educaționale ale statelor UE și OECD.
Portofoliul educațional, o posibilă alternativă
Pentru reducerea presiunii exercitate de Evaluarea Națională, Daniel David propune dezvoltarea unor mecanisme complementare, printre care portofoliul educațional.
Acesta ar permite luarea în considerare a evoluției elevului pe o perioadă mai lungă, nu doar a rezultatului obținut în câteva ore de examen.
În timpul mandatului său, Daniel David susține că a accelerat elaborarea standardelor de evaluare tocmai pentru a crea infrastructura necesară unor asemenea schimbări.
Un sistem bazat pe portofoliu ar trebui însă să respecte standarde naționale clare, astfel încât diferențele dintre școli, profesori și comunități să nu genereze noi inechități.
Examenul la liceu ar trebui să fie o posibilitate, nu o obligație
Daniel David susține păstrarea posibilității ca liceele să organizeze propriul examen de admitere, dar numai ca mecanism facultativ și ca șansă suplimentară pentru elevi.
Ideea nu este nouă. Admiterea organizată de licee a existat în trecut în sistemul românesc de educație, fiind ulterior eliminată în baza unor recomandări de specialitate.
Totuși, raportul elaborat în 2007 de comisia prezidențială condusă de Mircea Miclea, în care Daniel David și Daniel Funeriu au ocupat funcțiile de vicepreședinți, a recomandat acordarea unei autonomii mai mari liceelor în stabilirea procedurilor de admitere.
Principiul a fost introdus ca posibilitate în Legea educației naționale nr. 1/2011 și păstrat ulterior în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Raportul din 2007 susținea că liceele ar trebui să dobândească autonomie în stabilirea numărului de locuri și a procedurilor de admitere, în baza unor standarde naționale riguroase de asigurare a calității.
Modelul pornea de la principiul potrivit căruia „finanțarea urmează elevul”, iar competiția dintre licee ar trebui să stimuleze creșterea calității educației.
Metodologia poate decide succesul sau eșecul reformei
Daniel David avertizează că succesul unei asemenea schimbări depinde de metodologia de aplicare.
Descentralizarea unor decizii către licee ar trebui făcută treptat, cu suficient timp pentru pregătirea școlilor, profesorilor, elevilor și părinților. În același timp, statul trebuie să păstreze controlul asupra standardelor de calitate și să prevină apariția unor proceduri discriminatorii sau netransparente.
Fostul ministru se declară împotriva transformării examenului la liceu într-un mecanism obligatoriu pentru toți elevii.
„Ca mecanism facultativ, eu l-aș păstra”, afirmă Daniel David, precizând că nu au apărut argumente noi care să îl determine să renunțe la poziția exprimată încă din 2011.
Mesajul său este însă însoțit de o avertizare clară: metodologia nu trebuie elaborată în grabă și nu trebuie să ajungă să anuleze principiile de la care a pornit reforma.
