Noua Zeelandă ar putea interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, printr-un proiect de lege anunțat de premierul Christopher Luxon. În plus, platformele care nu vor respecta noile reguli ar putea primi amenzi de până la 10% din veniturile lor globale. Totuși, inițiativa se confruntă deja cu opoziție în interiorul coaliției de guvernare.
Platformele ar urma să verifice vârsta utilizatorilor
Premierul Christopher Luxon a anunțat că partidul său va introduce în Parlament un proiect destinat limitării accesului minorilor la platformele sociale. Conform propunerii, companiile ar trebui să ia măsuri rezonabile pentru verificarea vârstei utilizatorilor.
Printre metodele avute în vedere se numără informațiile deja asociate conturilor. De asemenea, se iau în calcul tehnologii de estimare sau verificare facială și documente digitale de identitate. Măsura ar transfera astfel o parte importantă din responsabilitatea verificării vârstei către operatorii platformelor.
Amenzi de până la 10% din veniturile globale
Unul dintre cele mai puternice instrumente prevăzute de proiect este regimul sancțiunilor.
Companiile care nu respectă obligațiile ar putea fi amendate cu până la 10% din veniturile globale. Astfel, Noua Zeelandă ar deveni una dintre jurisdicțiile cu cele mai dure sancțiuni în domeniu. Regulile ar putea avea implicații directe pentru marile platforme internaționale precum TikTok, YouTube, Instagram și Facebook. Totuși, acest lucru depinde de forma finală și domeniul de aplicare al legii.
Luxon invocă efectele asupra sănătății, somnului și educației
Guvernul justifică inițiativa prin riscurile pe care utilizarea rețelelor sociale le-ar putea avea asupra copiilor.
Luxon susține că minorii sunt expuși la conținut dăunător, tehnologii concepute pentru a menține utilizatorii conectați și presiuni sociale pentru care nu sunt suficient pregătiți.
Premierul a invocat efectele asupra vieții de familie, sănătății mintale, somnului și educației. El admite însă că o interdicție nu va putea împiedica fiecare adolescent să găsească modalități de a accesa platformele.
Proiectul riscă să nu obțină suficiente voturi
Adoptarea legii nu este însă garantată. Partidul New Zealand First, partener în coaliția de guvernare, a anunțat că nu intenționează să susțină propunerea.
Liderul formațiunii și ministrul de Externe, Winston Peters, consideră că o asemenea legislație poate crea un precedent problematic.
Peters susține că responsabilitatea pentru accesul copiilor la rețelele sociale ar trebui să aparțină în primul rând părinților. Prin urmare, nu statului și platformelor.
O altă problemă sensibilă este verificarea vârstei. Utilizarea documentelor digitale sau a tehnologiilor faciale poate genera dezbateri privind protecția datelor personale. În plus, apare problema nivelului de informații pe care utilizatorii trebuie să îl furnizeze pentru a utiliza servicii online.
Australia a deschis drumul
Modelul urmărit de Noua Zeelandă are un precedent important în regiune.
Australia a devenit prima țară din lume care a introdus o interdicție națională privind accesul la anumite rețele sociale pentru persoanele sub 16 ani. Experiența australiană este urmărită atent de alte guverne care analizează introducerea unor restricții similare.
Peters susține însă că modelul australian a fost un „eșec colosal” și îl folosește drept argument împotriva adoptării unei legislații similare în Noua Zeelandă.
Protecția copiilor online devine o dezbatere globală
Propunerea de la Wellington face parte dintr-o discuție internațională mai amplă privind relația dintre copii și marile platforme tehnologice.
Guvernele încearcă să găsească un echilibru între protecția minorilor, dreptul la acces la informație, responsabilitatea părinților, confidențialitatea datelor și obligațiile companiilor tehnologice.
Noua Zeelandă propune acum una dintre cele mai ferme soluții. Aceasta include stabilirea unei limite de vârstă de 16 ani și sancțiuni raportate la veniturile globale ale companiilor.
Rămâne însă de văzut dacă proiectul lui Christopher Luxon va reuși să obțină majoritatea necesară în Parlament.
