Islanda se pregătește pentru referendumul din 29 august privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Pescuitul, costul vieții, relația cu SUA și securitatea în Atlanticul de Nord se află în centrul unei dezbateri care împarte aproape perfect electoratul.
Referendum în Islanda privind negocierile cu UE
Islandezii nu vor decide direct aderarea la Uniunea Europeană, ci dacă guvernul trebuie să redeschidă negocierile cu blocul comunitar. Un eventual acord de aderare ar trebui ulterior supus unui al doilea referendum.
Islanda a solicitat aderarea la UE în 2009, după criza financiară care a lovit puternic țara. Negocierile au continuat timp de aproximativ patru ani, înainte ca procesul să fie suspendat în 2013 de un guvern eurosceptic.
Pescuitul, principala miză a disputei
Pentru numeroși islandezi, controlul asupra resurselor piscicole este inseparabil de independența economică și politică a țării. Amintirea „Războaielor Codului”, confruntările dintre Islanda și Marea Britanie pentru controlul zonelor de pescuit, continuă să influențeze dezbaterea publică. Aceasta se întâmplă la aproximativ 50 de ani distanță.
Industria locală se teme că o eventuală aderare ar putea aduce sectorul sub regulile Politicii Comune în domeniul Pescuitului a Uniunii Europene. Totodată, controlul Reykjavikului asupra resurselor maritime ar putea fi diminuat.
Sondajele arată o țară împărțită
Un sondaj Gallup realizat în august indică o cursă extrem de strânsă: 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor cu UE, iar 46% se opun. În plus, 8% sunt indeciși. Sprijinul pentru redeschiderea negocierilor nu înseamnă însă automat susținerea aderării. Alte sondaje indică o majoritate împotriva intrării efective a Islandei în Uniunea Europeană.
Costul vieții și economia intră în ecuație
Susținătorii unei apropieri de UE invocă avantajele unei integrări europene mai profunde, inclusiv influența politică sporită și posibile beneficii economice. Dezbaterea este alimentată și de costul ridicat al vieții și de nivelul dobânzilor. Aceste probleme îi determină pe unii alegători să reevalueze relația Islandei cu Europa.
Trump și Groenlanda schimbă dezbaterea despre securitate
Un alt subiect important este securitatea. Islanda nu dispune de o armată proprie, iar apărarea sa se bazează pe apartenența la NATO și pe acordul bilateral de apărare cu Statele Unite. Pozițiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda au alimentat însă în Islanda întrebări despre cât de predictibil rămâne parteneriatul cu Washingtonul.
Poziția geografică a țării este strategică. Islanda se află în zona GIUK, dintre Groenlanda, Islanda și Marea Britanie. Acest coridor este esențial pentru monitorizarea activității navale rusești în Atlanticul de Nord.
Rusia, principala preocupare de securitate
Ministrul islandez de Externe, Thorgerdur Gunnarsdottir, a precizat că NATO și acordul de apărare cu SUA vor rămâne baza securității naționale. Oficialul a indicat însă activitatea Rusiei în Ucraina și prezența sa maritimă în Atlanticul de Nord drept principalele preocupări de securitate ale Reykjavikului.
Referendumul din 29 august va arăta astfel nu doar dacă Islanda este pregătită să redeschidă dosarul aderării la UE. De asemenea, va arăta cum își vede țara locul între independența economică tradițională și integrarea europeană.
