Milioane de cărți au fost distruse în ultimele luni în atacurile rusești asupra depozitelor și tipografiilor din Ucraina. Acest lucru provoacă pierderi majore unei industrii considerate esențiale pentru păstrarea identității culturale a țării. Cel mai recent atac asupra unui important depozit din Harkov a distrus aproximativ opt milioane de volume. Între timp, economiștii avertizează că războiul se transformă tot mai mult într-un test de rezistență pentru economia ucraineană.
Aproximativ 8 milioane de cărți distruse într-un atac la Harkov
Viktor Kruhlov, directorul Ranok, una dintre cele mai mari edituri de carte pentru copii din Ucraina, a asistat la distrugerea depozitului companiei în urma unui atac cu drone produs la 1 august în orașul Harkov, din nord-estul țării.
Aproximativ opt milioane de cărți au fost distruse de incendiu. Acesta este considerat cel mai grav atac asupra industriei editoriale ucrainene de la începutul războiului.
„Este o imagine teribilă să vezi cărțile arzând”, a declarat Kruhlov.
Potrivit acestuia, prima explozie produsă la depozit a fost urmată la scurt timp de o a doua, în același loc. Directorul Ranok consideră că atacul asupra depozitului de carte a fost deliberat.
Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări de a comenta acuzațiile. Ranok are un rol important și în sistemul educațional al Ucrainei. Compania tipărește aproximativ o treime dintre manualele utilizate în școlile ucrainene.
Peste 10 milioane de cărți distruse în ultimele luni
Atacul de la Harkov nu este un caz izolat. Editorii ucraineni estimează că peste 10 milioane de cărți au fost distruse în ultimele luni în atacuri asupra depozitelor și unităților de producție.
Editura BookChef a pierdut aproximativ 800.000 de volume, reprezentând cea mai mare parte a stocului său. Pierderea a avut loc în urma unui atac asupra Kievului, la 2 iulie. Alte aproximativ 100.000 de cărți au fost distruse după ce un depozit de rezervă al companiei a fost lovit într-un nou atac.
Yevhen Shyrynos, redactor-șef al BookChef, avertizează că piața editorială începe să prezinte semnele unei crize. Evoluția sa va depinde în mare măsură de situația generală a economiei ucrainene.
Atacurile asupra cărților, o lovitură pentru identitatea Ucrainei
Distrugerea depozitelor de carte are și o puternică dimensiune simbolică într-o țară în care războiul este perceput de mulți locuitori. Pentru mulți, războiul este o luptă pentru supraviețuirea națională și conservarea identității ucrainene.
Ministrul Educației, Andrii Butenko, a descris atacurile drept o tentativă de a lovi limba, istoria și memoria Ucrainei. Aceste elemente sunt cele pe care se construiește identitatea noilor generații.
Problema este cu atât mai sensibilă cu cât președintele rus Vladimir Putin a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării identitatea statală distinctă a Ucrainei. El a susținut că rușii și ucrainenii reprezintă un singur popor.
Economia Ucrainei resimte tot mai puternic războiul
Dincolo de pierderile culturale, atacurile asupra industriei editoriale ilustrează costurile economice tot mai mari ale conflictului. Economia Ucrainei a demonstrat o capacitate importantă de adaptare la penele de curent, deficitul de forță de muncă și atacurile repetate asupra infrastructurii. Totodată, economia a fost susținută și de ajutorul financiar oferit de aliații occidentali.
Cu toate acestea, producția economică anuală, estimată la aproximativ 215 miliarde de dolari, rămâne cu aproximativ 20% sub nivelul înregistrat înaintea invaziei ruse. Economiștii descriu actuala etapă a conflictului drept un veritabil război de uzură economică.
„În esență, este o luptă pentru supraviețuire – cine poate rezista cel mai mult”, afirmă Olga Pindyuk, economist la Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena.
Creșterea economică a Ucrainei încetinește
Perspectivele pentru 2026 s-au deteriorat pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii și logisticii. Un sondaj realizat de Centrul pentru Strategie Economică de la Kiev a redus estimarea mediană de creștere economică la 1,1%. Anterior, prognoza a fost de 2,4%.
În 2025, economia Ucrainei a crescut cu aproximativ 1,8%. Sectorul apărării rămâne una dintre puținele ramuri care înregistrează o expansiune puternică, alimentată de necesitățile uriașe ale frontului. Aproximativ 60% din cheltuielile statului sunt direcționate în acest an către apărare.
Banca centrală estimează că industria de apărare va contribui cu aproximativ 1,4 puncte procentuale la creșterea economică totală. Aceasta arată o stagnare aproape completă în restul economiei.
Agricultura ucraineană, afectată de atacurile asupra porturilor
Presiunea se resimte puternic și în agricultură, unul dintre sectoarele esențiale pentru exporturile Ucrainei. Atacurile rusești asupra infrastructurii portuare de la Marea Neagră ar putea provoca agriculturii pierderi cuprinse între 1,5 și 3 miliarde de dolari în acest an. Aceasta reiese din estimările ministrului Agriculturii, Taras Vysotskyi.
Ucraina încearcă, la rândul său, să afecteze capacitatea economică a Rusiei prin atacuri asupra infrastructurii petroliere, centrelor logistice și instalațiilor implicate în producția de armament.
Industria editorială ar putea avea nevoie de ani pentru recuperare
Pentru edituri, refacerea stocurilor distruse reprezintă o provocare suplimentară, deoarece producerea unei cărți poate dura între șase și 18 luni. La începutul războiului, industria editorială ucraineană înregistrase o creștere a cererii pentru literatura în limba ucraineană. Aceasta s-a produs pe fondul restricționării importurilor de carte din Rusia.
Acum, situația s-a schimbat. Costurile de producție sunt în creștere, depozitele sunt vulnerabile la atacuri, iar puterea de cumpărare a populației este afectată de război.
Costurile de tipărire au crescut cu aproximativ 40% în ultimii doi ani. Din această cauză, achiziția regulată de cărți devine tot mai dificilă pentru o parte a populației. În aceste condiții, reprezentanții industriei se așteaptă la stagnare sau chiar la declin atât timp cât războiul continuă.
Pentru Ucraina, distrugerea milioanelor de cărți reprezintă astfel mai mult decât o pierdere financiară. De fapt, este o lovitură asupra educației și culturii într-un moment în care capacitatea țării de a susține economia, serviciile publice și efortul de război este supusă unei presiuni tot mai mari.
