Parlamentul Republicii Moldova, controlat de partidul pro-european al președintelui Maia Sandu, a adoptat joi noi reguli care limitează utilizarea limbii ruse în plenul legislativului. Decizia a provocat nemulțumirea partidelor de opoziție pro-ruse și de dreapta, care au părăsit sala în semn de protest.
Noile reguli procedurale stabilesc limite de timp pentru discursuri și prevăd că limba română devine limba de lucru oficială în Parlament. Până acum, limba rusă avea statut de limbă „interetnică”, iar documentele parlamentare erau traduse în mod regulat.
Opoziția acuză o limitare a democrației
Deputatul comunist Constantin Starîș a declarat că noile reguli afectează legitimitatea Parlamentului.
„În această logică, următorul pas ar fi ca Partidul Acțiune și Solidaritate să anuleze alegerile”, a afirmat acesta, referindu-se la formațiunea aflată la guvernare. La rândul său, Alexandru Versinin, reprezentant al partidului de dreapta Democrația Acasă, a susținut că măsurile adoptate afectează democrația.
„Astăzi ne închid gura. Mâine vor decide ce jurnaliști pot sau nu pot pune întrebări”, a declarat politicianul.
Ședința Parlamentului s-a încheiat cu proteste
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a avertizat pe Alexandru Versinin pentru comportament considerat „lipsit de respect”. După acest incident, deputații opoziției au părăsit sala de ședințe.
Limba română, tot mai folosită în Republica Moldova
Republica Moldova a trecut în ultimele decenii prin numeroase schimbări politice și istorice, fiind parte a Imperiului Rus, a României Mari și a Uniunii Sovietice înainte de obținerea independenței în 1991.
Limba română este prevăzută în Constituție ca singura limbă oficială a statului și este folosită tot mai des de tinerii care susțin apropierea de Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, limba rusă rămâne larg utilizată în societate și în mass-media.
Maia Sandu susține integrarea europeană
Președinta Maia Sandu condamnă invazia Rusiei în Ucraina și acuză Moscova că încearcă să destabilizeze Republica Moldova.
În cadrul referendumului organizat în 2024, alegătorii moldoveni au susținut la limită aderarea țării la Uniunea Europeană, obiectiv pe care Maia Sandu dorește să îl realizeze până în 2030. De cealaltă parte, Rusia o acuză pe lidera de la Chișinău că promovează sentimente anti-ruse.
PAS: Instituțiile statului trebuie să folosească limba română
Igor Talmazan, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că parlamentarii pot vorbi în continuare în limbile minorităților.
„Dar limba care trebuie utilizată în instituțiile statului este limba noastră oficială – româna”, a precizat acesta.
