În ultimii ani, discuția despre Generația Z pe piața muncii a devenit aproape obsesivă: tineri „greu de gestionat”, „prea sensibili”, „fără apetit pentru sacrificiu”. În paralel, aceeași generație este bombardată cu mesaje despre cum inteligența artificială le va lua locurile de muncă.
Dacă privim strict la date, nu la percepții, vedem un tablou mult mai nuanțat: un amestec de instabilitate economică, schimbare tehnologică rapidă și modele de muncă încă blocate în logici vechi. Generația Z nu respinge munca, ci respinge un anumit tip de muncă – și o face într-un context în care viitorul pare, structural, mai nesigur decât pentru generațiile anterioare.
O generație crescută în instabilitate
Un sondaj recent al Harvard Institute of Politics (Harvard Youth Poll, toamna 2025) arată clar: pentru tinerii între 18 și 29 de ani, instabilitatea financiară, politică și personală este trăsătura dominantă a vieții de zi cu zi. Nu mai vorbim despre episoade izolate de criză, ci despre o senzație de fond: “nu știm cum va arăta viitorul nostru”.
În acest context, tinerii din Generația Z intră pe piața muncii:
- după crize financiare succesive,
- după pandemie,
- cu costuri de trai în creștere,
- într-o economie globală ultra-competitivă,
- și cu un val de schimbări tehnologice condus de AI.
Așteptarea ca ei să replicate docil modelul „stai cuminte, muncește mult, nu comenta și lucrurile se vor așeza de la sine” ignoră complet realitatea în care trăiesc.
AI ca amenințare – nu ca oportunitate (încă)
Datele de la Harvard arată ceva foarte important pentru companii: tinerii văd inteligența artificială mai degrabă ca pe ceva care ia, decât ca pe ceva care creează.
- 59% consideră AI o amenințare pentru perspectivele lor de angajare.
- Doar 14% se așteaptă ca AI să creeze oportunități pentru ei.
- Aproximativ 45% cred că AI va reduce numărul oportunităților, iar mulți alții pur și simplu nu știu ce să creadă.
În plus, aproape 41% cred că AI va face munca mai puțin semnificativă, nu mai plină de sens. Cu alte cuvinte: nu se tem doar că își vor pierde jobul, ci și că ce rămâne din muncă va fi mai golit de conținut, mai tehnic, mai dezumanizat.
Aceasta este cheia de înțeles pentru orice lider: tinerii nu privesc AI doar ca pe un instrument, ci ca pe un factor care le redefinește statutul profesional și sensul muncii.
Ce spun companiile despre AI – și de ce mesajul nu ajunge la tineri
Dacă îi ascultăm pe mulți CFO și lideri din industrie, mesajul este diferit:
scopul folosirii AI ar fi acela de a elimina părțile monotone, repetitive, manuale și de a face loc unei munci mai „înalt nivel”, mai interesantă, mai creativă.
Pe hârtie, această viziune este coerentă. În practică însă, există o ruptură majoră:
- Tinerii aud că AI va „optimiza” și „raționaliza” munca.
- Văd știri despre concedieri în numele digitalizării.
- Nu primesc explicații clare în propriile organizații: Ce anume automatizăm? Ce roluri dispar? Ce roluri apar? Ce pot învăța ca să fiu relevant peste 5 ani?
Liderii și managerii vorbesc între ei despre AI ca despre o pârghie de eficiență. Tinerii o percep ca pe o sabie deasupra carierei lor.
Această discrepanță de percepție amplifică tensiunea deja existentă dintre generații.
McKinsey: nu e vorba doar de joburi pierdute, ci de joburi redesenate
Un studiu recent al McKinsey Global Institute estimează că inteligența artificială ar putea, la nivel pur tehnic, să automatizeze în jur de 57% din orele de muncă în SUA. Cifra este mare și, scoasă din context, poate fi alarmantă.
Dar cercetarea precizează clar:
- este vorba de sarcini, nu de locuri de muncă întregi;
- impactul real depinde de cum aleg organizațiile să redeseneze rolurile, procesele și echipele.
McKinsey vorbește despre un viitor al muncii definit de parteneriate între oameni, agenți și roboți, toate bazate pe AI, dar dependente de:
- decizie umană,
- judecată morală,
- creativitate,
- empatie,
- colaborare.
Cu alte cuvinte, nu dispare nevoia de oameni, ci se schimbă tipul de contribuție umană.
Abilități umane care rămân decisive
Interesant este și contrastul din sondajul Harvard:
- tinerii au destul de multă încredere în AI pentru sarcini de școală și serviciu (teme, research, suport la scris, automatizări simple);
- dar încrederea scade puternic când vine vorba de decizii personale, dileme morale, alegeri de viață.
Asta ne arată două lucruri:
- Generația Z nu respinge tehnologia – dimpotrivă, o folosește intens pentru învățare și productivitate.
- Tocmai pentru că o înțelege, știe că AI are limite și că nu poate înlocui complet judecata, responsabilitatea și relația umană.
Acest punct este esențial pentru leadership: dacă abilitățile umane – creativitate, gândire critică, empatie, colaborare – rămân fundamentale, atunci investiția în oameni nu devine opțională, ci strategică.
Generația Z pe piața muncii: nu „leneșă”, ci precaută
Când combini:
- instabilitatea generală resimțită de tineri,
- frica față de impactul AI,
- experiențele reale de la job (micromanagement, lipsa de sens, comunicare slabă),
devine mai ușor de înțeles de ce Generația Z:
- spune „nu” mai repede la abuz și umilință,
- refuză ore suplimentare permanente,
- schimbă joburile des,
- caută flexibilitate și autonomie,
- negociază ferm echilibrul muncă–viață.
Nu este o „criză de disciplină”, ci o strategie de auto-protecție într-o economie percepută ca volatilă.
Tinerii nu sunt anti-muncă; sunt anti-muncă fără sens și fără viitor.
Rolul liderilor: claritate, onestitate, training continuu
În acest peisaj, responsabilitatea revine clar către leadership. Nu este suficient să spui în conferințe interne că „AI ne va ajuta, nu ne va înlocui”. Tinerii au nevoie de:
- Transparență: ce sarcini se automatizează, ce roluri se schimbă, pe ce termen de timp.
- Hartă de carieră: ce competențe merită dezvoltate pentru a rămâne relevanți într-un mediu cu AI.
- Training real: nu doar „tool-uri noi”, ci și înțelegere strategică – cum lucrăm împreună cu AI, nu în competiție cu el.
- Dialog autentic: spațiu în care tinerii pot pune întrebări dificile fără să fie etichetați drept „problematici”.
Generația Z este adesea numită „native digital” sau „native AI”. Dar asta nu înseamnă că nu are temeri. Înseamnă doar că înțelege tehnologia suficient cât să știe că schimbarea nu este teoretică, ci foarte concretă.
Concluzie: de la frică și fricțiune la parteneriat
Generația Z, piața muncii și inteligența artificială se întâlnesc într-un punct de tensiune, dar și de oportunitate.
Dacă organizațiile rămân blocate în logica:
„Noi știm, voi trebuie doar să vă adaptați”,
vor continua să piardă tineri valoroși, creativi și adaptabili.
Dacă, în schimb, recunosc:
- anxietățile legate de AI,
- nevoia de sens și demnitate în muncă,
- importanța abilităților umane în economia viitorului,
pot transforma această generație într-un partener strategic de adaptare la viitor, nu într-un „cost” sau „problemă”.
Inteligența artificială nu va înlocui, peste noapte, jumătate din forța de muncă. Dar va rescrie foarte rapid modul în care lucrăm. Iar felul în care reușim să comunicăm, să pregătim și să includem tinerii în această transformare va face diferența dintre:
- organizații care supraviețuiesc la limită
și - organizații care folosesc schimbarea ca avantaj competitiv.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
