Aproximativ 60% dintre medicii rezidenți care au participat la un studiu realizat de Colegiul Medicilor din România (CMR) consideră că au nevoie de pregătire suplimentară pentru a comunica mai bine cu pacienții și familiile acestora. Deși majoritatea își evaluează pozitiv abilitățile actuale, doar 13,1% sunt foarte încrezători în competențele lor de comunicare.
Medicii rezidenți cer mai multă pregătire pentru comunicarea cu pacienții
Comunicarea dintre medic și pacient reprezintă o componentă importantă a actului medical. Totuși, mulți dintre medicii aflați la începutul carierei consideră că au nevoie de pregătire suplimentară în acest domeniu. Un studiu realizat în 2026 de Colegiul Medicilor din România arată că aproximativ șase din zece medici rezidenți declară o nevoie ridicată sau foarte ridicată de formare în comunicarea cu pacienții și aparținătorii.
Cercetarea a analizat modul în care rezidenții își apreciază propriile competențe, dificultățile întâlnite în practica medicală și interesul pentru cursuri de specialitate. Potrivit CMR, această nevoie este exprimată în majoritatea centrelor medicale din țară. Prin urmare, rezultatele nu indică o problemă limitată la o anumită regiune.
Doar 13,1% dintre rezidenți au foarte mare încredere în abilitățile lor
Deși majoritatea medicilor rezidenți își evaluează favorabil capacitatea de comunicare, nivelul de încredere diferă. Conform studiului, 63% dintre respondenți consideră că abilitățile lor sunt eficiente în mare sau foarte mare măsură.
Răspunsurile arată însă diferențe importante:
- 49,7% consideră că au abilități de comunicare dezvoltate în mare măsură.
- 13,1% apreciază că acestea sunt dezvoltate în foarte mare măsură.
- 30,4% oferă un răspuns neutru privind propriile competențe.
Datele sugerează că mulți dintre medicii aflați în pregătire își recunosc competențele actuale, dar văd și posibilități de îmbunătățire. Evaluările reprezintă percepțiile respondenților asupra propriilor abilități, nu rezultatele unor teste practice de comunicare.
Pediatria, oncologia și ATI, printre specialitățile cu cea mai mare nevoie de formare
Nevoia de cursuri de comunicare este mai pronunțată în anumite specialități medicale.
Potrivit cercetării, printre domeniile în care rezidenții solicită frecvent pregătire suplimentară se numără:
- Pediatria
- Oncologia
- Psihiatria
- Medicina de familie
- Anestezia și terapia intensivă (ATI)
În aceste specialități, proporția răspunsurilor care indică o nevoie ridicată de formare depășește, în unele cazuri, pragurile de 65–70%.
Comunicarea poate fi deosebit de solicitantă în situațiile în care medicii trebuie să explice diagnostice complexe, să discute opțiuni de tratament sau să ofere informații dificile familiilor. În același timp, relația cu pacientul presupune ascultare, empatie și capacitatea de a adapta explicațiile la nivelul de înțelegere al fiecărei persoane.
Femeile medic rezident declară mai frecvent că au nevoie de cursuri
Studiul Colegiului Medicilor evidențiază și diferențe între răspunsurile femeilor și bărbaților. Astfel, 64,2% dintre femeile medic rezident declară o nevoie ridicată de pregătire în comunicare, comparativ cu 52% dintre bărbați.
Diferențele sunt vizibile și în cazul celor care consideră că au o nevoie foarte ridicată de formare.
| Evaluarea nevoii de formare | Femei | Bărbați |
|---|---|---|
| Nevoie ridicată sau foarte ridicată | 64,2% | 52% |
| Nevoie foarte ridicată | 32,8% | 25,2% |
| Nevoie scăzută | 12,7% | 26,2% |
Datele indică percepții diferite asupra necesității cursurilor de comunicare. Aceste rezultate nu demonstrează că una dintre categorii comunică mai bine decât cealaltă. Ele reflectă modul în care respondenții își apreciază propriile nevoi de pregătire.
De ce contează comunicarea dintre medic și pacient
O relație eficientă între medic și pacient nu depinde exclusiv de stabilirea unui diagnostic și recomandarea unui tratament. Pacienții au nevoie să înțeleagă informațiile medicale, să poată adresa întrebări și să primească explicații clare. În același timp, medicii trebuie să gestioneze situații sensibile, inclusiv discuțiile despre boli grave sau decizii terapeutice dificile.
Colegiul Medicilor consideră că dezvoltarea acestor competențe poate contribui la îmbunătățirea calității actului medical. O comunicare mai bună poate sprijini relația de încredere dintre pacient și medic și poate reduce riscul apariției unor neînțelegeri.
Colegiul Medicilor propune cursuri practice și evaluări periodice
Rezultatele studiului arată necesitatea consolidării pregătirii în comunicare în timpul rezidențiatului. CMR susține introducerea unor module de formare aplicată, adaptate situațiilor întâlnite în practica medicală. Acestea ar putea include exerciții practice, metode obiective de evaluare și feedback periodic.
Președinta Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, consideră că integrarea cursurilor de comunicare în pregătirea rezidenților poate contribui la creșterea calității serviciilor medicale. Potrivit acesteia, formarea suplimentară ar putea ajuta și la prevenirea conflictelor generate de comunicarea deficitară, precum și la consolidarea încrederii dintre medici, pacienți și aparținători.
Recomandările prezentate de CMR nu reprezintă, în acest moment, anunțarea unui calendar obligatoriu de introducere a unor noi cursuri pentru toți rezidenții.
Pregătirea medicilor nu înseamnă doar cunoștințe clinice
Una dintre concluziile importante ale cercetării privește modul în care noua generație de medici înțelege pregătirea profesională. Pe lângă cunoștințele clinice și competențele tehnice, rezidenții acordă importanță capacității de a construi o relație de încredere cu pacientul. Această abordare este relevantă în special în specialitățile care presupun discuții frecvente cu persoane aflate în situații vulnerabile.
Studiul realizat de Colegiul Medicilor din România arată că interesul pentru dezvoltarea competențelor de comunicare este prezent în centre medicale din întreaga țară. Aproximativ 60% dintre rezidenții chestionați solicită pregătire suplimentară, ceea ce indică necesitatea unor programe de formare adaptate realităților din spitale și cabinete medicale.
Sursa: Agerpres.ro
