Poluarea aerului nu afectează doar plămânii și inima. Tot mai multe cercetări sugerează că particulele microscopice din atmosferă pot ajunge în creier și pot influența sănătatea acestuia. Studiile au identificat legături între expunerea îndelungată la poluanți și un risc crescut de demență, precum și modificări ale structurii cerebrale. Oamenii de știință avertizează însă că mecanismele implicate nu sunt încă pe deplin înțelese.
Cum poate poluarea aerului să afecteze creierul
În fiecare zi, oamenii inhalează particule provenite din trafic, industrie, încălzirea locuințelor și alte surse de poluare. Unele dintre acestea sunt atât de mici încât pot pătrunde adânc în sistemul respirator.
Particulele fine, cunoscute sub denumirea de PM2,5, au un diametru de cel mult 2,5 micrometri. Dimensiunile reduse le permit să ajungă în plămâni, iar o parte dintre componentele poluării pot pătrunde în circulația sanguină. Cercetătorii analizează în ce condiții aceste substanțe pot ajunge și în creier.
Un rol important îl are bariera hematoencefalică, mecanismul de protecție care controlează trecerea substanțelor din sânge către țesutul cerebral. Potrivit cercetărilor prezentate de The Washington Post, anumite particule străine au fost identificate în țesutul cerebral uman. Totuși, prezența particulelor în creier nu demonstrează, de una singură, că acestea provoacă leziuni ireversibile.
Particule străine descoperite în creierul unor persoane vârstnice
Un studiu realizat de cercetători de la Rush Alzheimer’s Disease Center a analizat țesut cerebral provenit de la persoane decedate, cu vârste cuprinse între 80 și 91 de ani. Specialiștii au identificat particule străine inclusiv în regiuni aflate în profunzimea creierului. Printre acestea se numără amigdala, o structură implicată în procesarea emoțiilor. Descoperirea ridică întrebări despre modul în care particulele din mediul înconjurător ajung în sistemul nervos.
De asemenea, cercetătorii încearcă să stabilească dacă acumularea lor poate contribui la inflamație sau la alte modificări ale țesutului cerebral. În prezent, nu este clar în ce măsură aceste particule influențează direct apariția bolilor neurologice.
Studiu: Expunerea la particule fine, asociată cu un risc de demență mai mare cu 14%
O altă cercetare, bazată pe date din UK Biobank, a analizat relația dintre poluarea aerului și sănătatea creierului. UK Biobank este o amplă resursă de cercetare care include informații medicale și genetice colectate de la aproximativ 500.000 de participanți din Marea Britanie.
Potrivit rezultatelor prezentate, persoanele cu cele mai ridicate niveluri de expunere la particule fine au înregistrat un risc de demență cu 14% mai mare decât cele din categoria cu expunerea cea mai redusă. Cercetătorii au analizat și investigații imagistice ale creierului. Acestea au indicat o asociere între expunerea mai mare la poluare și volume mai reduse ale creierului, inclusiv în anumite regiuni cerebrale. Rezultatele sunt importante, dar trebuie interpretate cu atenție.
Un studiu observațional poate identifica legături între factori, fără să demonstreze automat că unul îl provoacă pe celălalt. În plus, riscul de demență este influențat de vârstă, predispoziția genetică, bolile cardiovasculare și alți factori.
Gazele de eșapament diesel, analizate într-un experiment pe șoareci
Pentru a înțelege efectele diferitelor tipuri de poluare, cercetătorii au realizat și experimente pe animale. Într-un astfel de studiu, șoarecii au fost expuși timp de cinci ore la mai multe categorii de particule.
Printre materialele analizate s-au aflat particule provenite din gazele de eșapament ale motoarelor diesel, praf colectat de la World Trade Center și particule din fumul rezultat prin arderea lemnului. Rezultatele au indicat modificări biologice importante după expunerea la particulele diesel și la praful provenit de la World Trade Center. Cercetătorii au identificat schimbări în activitatea a peste 1.200 de gene comune celor două tipuri de expunere.
Unele modificări au fost asociate cu procese biologice implicate în boala Alzheimer. În schimb, particulele provenite din fumul de lemn nu au produs același profil de modificări în condițiile experimentului. Această diferență i-a determinat pe specialiști să investigheze rolul compoziției chimice a poluanților, inclusiv al metalelor.
Rezultatele obținute la șoareci nu pot fi extrapolate direct la oameni. Ele oferă însă indicii despre mecanismele care merită studiate în continuare.
Poluarea aerului, asociată și cu boala Parkinson și demența cu corpi Lewy
Legătura dintre aerul poluat și sănătatea neurologică a fost analizată și prin studii epidemiologice de mari dimensiuni. O cercetare care a inclus peste 56 de milioane de dosare de spitalizare din Statele Unite, din perioada 2000–2014, a urmărit asocierea dintre expunerea la particule fine și anumite afecțiuni neurologice. Rezultatele au indicat o probabilitate mai mare de spitalizare pentru boala Parkinson și demența cu corpi Lewy în zonele cu niveluri ridicate de poluare.
Aceste boli sunt asociate cu modificări ale unei proteine numite alfa-sinucleină. În anumite condiții, proteina se poate acumula anormal în celulele nervoase, formând structuri cunoscute drept corpi Lewy. Experimentele pe animale au oferit indicii suplimentare că expunerea la poluanți poate influența procesele implicate în acumularea acestei proteine.
Totuși, oamenii de știință continuă să cerceteze dacă poluarea contribuie direct la declanșarea bolilor sau dacă amplifică alte mecanisme deja existente.
Poluarea ar putea influența dezvoltarea creierului încă dinainte de naștere
Cercetătorii analizează și efectele expunerii la poluanți în timpul sarcinii. Caleb Finch, profesor la Universitatea California de Sud și specialist în cercetarea îmbătrânirii și a bolii Alzheimer, a atras atenția asupra numeroaselor întrebări rămase fără răspuns. Potrivit explicațiilor prezentate de The Washington Post, există indicii că efectele poluării asupra sistemului nervos ar putea începe încă din perioada prenatală.
Cu toate acestea, mecanismele biologice și consecințele pe termen lung necesită cercetări suplimentare. Nu se poate afirma, pe baza acestor date, că expunerea la poluare determină în mod direct apariția autismului sau a altor tulburări de neurodezvoltare.
Ce legătură există între microplastice și sănătatea creierului
Pe lângă particulele rezultate din arderea combustibililor, cercetătorii investighează și prezența microplasticelor în organism. Aceste fragmente foarte mici de plastic au fost identificate în diferite țesuturi umane. Unele cercetări au raportat prezența lor inclusiv în probe de țesut cerebral.
Totuși, microplasticele și particulele fine din poluarea atmosferică nu sunt categorii identice. Ele pot avea surse, compoziții și efecte biologice diferite. De aceea, rezultatele studiilor despre particulele diesel sau despre PM2,5 nu trebuie atribuite automat microplasticelor. Deocamdată, efectele exacte ale acumulării microplasticelor în creierul uman rămân insuficient cunoscute.
Cum poți reduce expunerea la poluarea aerului
Deși nu putem controla individual calitatea aerului dintr-un oraș, există măsuri care pot limita expunerea la poluanți.
Printre acestea se numără:
- Verificarea indicilor de calitate a aerului înaintea activităților prelungite în exterior.
- Evitarea exercițiilor fizice intense lângă șoselele foarte aglomerate, atunci când există alternative.
- Aerisirea locuinței în perioadele în care nivelul poluării exterioare este mai redus.
- Reducerea surselor de fum din interior, inclusiv a fumului de țigară.
- Utilizarea unor sisteme adecvate de filtrare a aerului, atunci când este necesar și posibil.
Aceste măsuri pot reduce expunerea, dar nu elimină complet riscurile asociate poluării.
Poate poluarea aerului să provoace leziuni ireversibile ale creierului?
Cercetările recente oferă motive serioase pentru investigarea efectelor poluării asupra sănătății neurologice. Există dovezi privind asocierea dintre expunerea la particule fine și un risc mai ridicat de demență. Alte studii au identificat particule străine în țesutul cerebral și modificări biologice după expunerea experimentală la poluanți.
Cu toate acestea, nu este demonstrat că aerul poluat produce inevitabil leziuni cerebrale ireversibile la fiecare persoană expusă. Specialiștii trebuie să stabilească mai precis care poluanți sunt cei mai periculoși, ce mecanisme sunt implicate și în ce măsură efectele pot fi prevenite.
Concluzia principală este că protejarea calității aerului reprezintă o măsură importantă de sănătate publică, inclusiv pentru protejarea creierului.
Sursa: Descopera.ro
