Guvernul britanic urmează să prezinte luni, 2 noiembrie 2026, o reformă majoră a sistemului de imigrație. Aceasta ar putea dubla perioada necesară pentru obținerea rezidenței permanente, de la cinci la zece ani. Pentru anumite categorii de lucrători cu venituri mai mici, inclusiv angajații din sectorul îngrijirii persoanelor vulnerabile, perioada de așteptare ar putea ajunge la 15 ani, relatează Reuters.
Ministrul de Interne, Shabana Mahmood, urmează să detalieze propunerile. Acest lucru vine într-un moment în care guvernul laburist încearcă să răspundă cererilor de reducere a imigrației. Totodată, trebuie să țină cont și de avertismentele companiilor privind lipsa forței de muncă.
Rezidența permanentă în Marea Britanie, după 10 ani în loc de cinci
În prezent, majoritatea imigranților eligibili pot solicita dreptul de ședere permanentă în Regatul Unit după cinci ani de rezidență legală.
Acest statut, cunoscut drept indefinite leave to remain, le permite să locuiască și să lucreze în țară fără o limită de timp. De asemenea, le poate oferi acces la anumite beneficii sociale, în condițiile prevăzute de lege.
Noua reformă propusă de Shabana Mahmood ar introduce un sistem denumit „earned settlement”. Asta înseamnă că dreptul de ședere permanentă ar trebui obținut pe baza îndeplinirii unor condiții.
Potrivit propunerilor prezentate anterior, perioada standard de așteptare ar crește de la cinci la zece ani.
Pentru anumite categorii de angajați cu salarii mai mici, inclusiv lucrători din sectorul îngrijirii, termenul ar putea ajunge la 15 ani.
Detaliile finale ale reformei urmează să fie anunțate de ministrul de Interne.
Guvernul britanic vrea să reducă dependența de lucrătorii străini
Executivul susține că schimbările sunt necesare pentru a controla imigrația și pentru a încuraja angajarea tinerilor britanici.
Ministrul adjunct pentru Afaceri, Chris McDonald, a declarat luni, înaintea anunțului oficial, că nivelul imigrației devenise nesustenabil în perioada fostului guvern conservator.
„Planul privind imigrația înseamnă controlul frontierelor, dar și asigurarea investițiilor în tinerii din țara noastră, astfel încât să poată ocupa aceste locuri de muncă și să nu mai fie nevoie să aducem oameni din străinătate”, a declarat McDonald pentru Sky News.
Guvernul consideră că reformele sunt necesare și pentru că aproximativ 350.000 de lucrători cu calificare mai redusă și membri ai familiilor acestora, sosiți după Brexit, ar urma să devină eligibili pentru rezidență permanentă în următorii ani.
Imigrația netă a scăzut puternic în Marea Britanie
Propunerile apar într-un context în care imigrația netă a înregistrat deja o scădere semnificativă.
Potrivit datelor oficiale, aceasta a coborât anul trecut la 171.000 de persoane, de la 331.000 în anul precedent. Scăderea continuă tendința descendentă înregistrată după nivelul record de 944.000 de persoane în 2023.
Imigrația netă reprezintă diferența dintre numărul persoanelor care se stabilesc într-o țară și cel al persoanelor care pleacă din aceasta.
Creșterea puternică a imigrației după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost influențată de politicile care au facilitat sosirea lucrătorilor din sănătate și îngrijire. De asemenea, politicile au facilitat și sosirea studenților internaționali.
Sectorul îngrijirii avertizează asupra unei crize de personal
Una dintre principalele controverse vizează angajații străini din căminele de bătrâni și din serviciile de îngrijire.
Reprezentanții acestor instituții, sindicatele și unii parlamentari laburiști avertizează că înăsprirea regulilor ar putea descuraja lucrătorii internaționali să vină în Marea Britanie.
În opinia lor, acest lucru ar putea agrava problemele de personal dintr-un sector care depinde de angajați recrutați din străinătate.
Premierul Andy Burnham a susținut săptămâna trecută principiul potrivit căruia rezidența permanentă trebuie să fie „un drept care se câștigă”.
Totuși, Burnham a apreciat în repetate rânduri contribuția lucrătorilor străini din sectorul îngrijirii. El a amintit de sprijinul oferit tatălui său, înainte de deces, într-un cămin pentru vârstnici.
Această poziție reflectă dilema guvernului: reducerea imigrației fără a afecta funcționarea serviciilor esențiale.
Posibile excepții pentru lucrătorii străini deja aflați în Regatul Unit
Potrivit relatărilor din presa britanică, Shabana Mahmood ar putea atenua unele dintre prevederile inițiale.
Printre variantele discutate se numără exceptarea lucrătorilor din sectorul îngrijirii care se află deja în Marea Britanie. În plus, există și propuneri pentru oferirea unei căi mai rapide către rezidența permanentă pentru această categorie.
Deocamdată, aceste modificări nu au fost confirmate oficial.
Rămâne de clarificat și modul în care noile reguli s-ar aplica persoanelor care locuiesc deja legal în Regatul Unit. Mai precis, este important să se clarifice cum vor fi afectați cei care au început să acumuleze perioada necesară pentru obținerea rezidenței permanente.
Un comitet parlamentar format din reprezentanți ai mai multor partide a avertizat anul trecut că guvernul nu înțelege pe deplin impactul vizelor pentru lucrătorii calificați asupra diferitelor sectoare economice.
Presiunea politică pentru reducerea imigrației
Înăsprirea politicilor de imigrație este influențată și de competiția politică internă.
Partidul populist Reform UK, condus de Nigel Farage, a contribuit la intensificarea dezbaterii privind controlul frontierelor și reducerea numărului de imigranți.
Deși formațiunea a pierdut teren în sondaje după alegerea lui Andy Burnham în funcția de prim-ministru, presiunea pentru reguli mai restrictive a rămas ridicată.
Guvernul laburist încearcă astfel să găsească un echilibru între preocupările alegătorilor privind imigrația și necesitățile economiei britanice.
Ce ar însemna noile reguli pentru românii din Marea Britanie
Reforma ar putea fi relevantă pentru cetățenii români care locuiesc în Regatul Unit pe baza unor vize de muncă. Aceștia urmăresc să obțină rezidența permanentă.
Totuși, nu trebuie confundat statutul de rezidență permanentă obținut prin sistemul de vize cu statutul de „settled status” acordat în cadrul schemei EU Settlement Scheme.
Românii care dețin deja „settled status” beneficiază de un regim juridic distinct, asociat acordurilor privind drepturile cetățenilor după Brexit.
Din informațiile prezentate până acum nu rezultă că reforma ar modifica automat drepturile persoanelor care dețin deja acest statut.
Pentru românii aflați în Regatul Unit pe alte categorii de vize, efectele concrete vor depinde de forma finală a noilor reguli. De asemenea, acestea vor depinde și de eventualele dispoziții tranzitorii.
Reforma imigrației britanice, între controlul frontierelor și nevoile economiei
Anunțul programat pentru luni ar putea reprezenta una dintre cele mai importante modificări ale condițiilor de obținere a rezidenței permanente în Marea Britanie din ultimii ani.
Guvernul susține că noile reguli vor contribui la reducerea imigrației și la dezvoltarea forței de muncă interne.
În schimb, reprezentanții mediului de afaceri și ai sectorului îngrijirii avertizează că perioadele mai lungi de așteptare ar putea face Regatul Unit mai puțin atractiv pentru angajații străini.
Principala schimbare propusă este majorarea perioadei standard pentru obținerea rezidenței permanente de la cinci la zece ani. De asemenea, este posibilă o extindere la 15 ani pentru anumite categorii de lucrători. Măsurile nu sunt încă definitive, iar condițiile exacte vor depinde de anunțul oficial al ministrului de Interne Shabana Mahmood.
