Reducerea aportului caloric ar putea influența felul în care celulele acumulează modificări genetice odată cu înaintarea în vârstă. Un studiu realizat pe șoareci arată că animalele care au primit cu 30% mai puține calorii au prezentat mai puține mutații ADN în anumite țesuturi. Descoperirea oferă noi indicii despre legătura dintre alimentație și îmbătrânire, dar efectele asupra oamenilor nu sunt încă demonstrate.
Deficitul caloric și ADN-ul: ce au descoperit oamenii de știință
Alimentația poate influența organismul în mai multe moduri decât se credea. O nouă cercetare sugerează că reducerea aportului caloric ar putea avea efecte inclusiv asupra acumulării mutațiilor genetice.
Studiul a fost realizat de cercetători de la NYU Langone Health, în colaborare cu specialiști de la University of Texas Southwestern Medical Center și National Institutes of Health. Rezultatele au fost publicate în revista științifică Cell.
Oamenii de știință au analizat ADN-ul unor șoareci care au primit mai puțină hrană decât animalele din grupul de comparație.
Șoarecii cu un aport caloric redus cu 30% au acumulat mai puține mutații genetice în unele țesuturi. Totuși, efectul nu a fost identic în toate organele.
Ce sunt mutațiile ADN și de ce apar odată cu vârsta
ADN-ul conține informațiile genetice necesare funcționării celulelor. De-a lungul vieții, această informație poate suferi modificări. Unele apar atunci când celulele își copiază materialul genetic. Altele sunt provocate de factori care produc leziuni la nivelul ADN-ului.
Organismul dispune de mecanisme de reparare. Cu toate acestea, unele modificări persistă. Acestea sunt cunoscute drept mutații genetice. Majoritatea nu provoacă probleme importante.
În schimb, anumite mutații pot afecta funcționarea celulelor și pot contribui la apariția unor boli, inclusiv a cancerului. Prin urmare, cercetătorii încearcă să înțeleagă ce factori influențează acumularea acestor modificări.
Cum a fost realizat studiul privind restricția calorică
Pentru această cercetare, oamenii de știință au comparat șoareci hrăniți în condiții diferite. Un grup a avut acces la hrană fără restricții. În schimb, celălalt grup a primit cu 30% mai puține calorii.
Cercetătorii au folosit metode de secvențiere genetică de mare precizie. Astfel, au putut analiza modificările ADN-ului în regiuni extinse ale genomului. Această abordare le-a permis să observe mai multe categorii de mutații. În plus, au comparat rezultatele obținute din diferite țesuturi.
Analiza a arătat că restricția calorică a fost asociată cu reducerea anumitor tipuri de mutații. Descoperirea este relevantă deoarece studiile anterioare nu explicaseră pe deplin legătura dintre alimentație și stabilitatea genomului.
Ficatul a răspuns diferit față de creier și rinichi
Un rezultat important al cercetării privește diferențele dintre organe. Efectele restricției calorice nu au fost uniforme. Potrivit studiului, celulele hepatice au prezentat un răspuns mai pronunțat. În schimb, modificările observate în țesuturile renale și cerebrale au fost mai reduse.
Aceste diferențe sugerează că influența alimentației asupra ADN-ului poate depinde de tipul celulelor. De asemenea, rezultatele indică faptul că nu toate țesuturile reacționează la fel la schimbările metabolice.
Cercetătorii încearcă să înțeleagă mecanismele care explică aceste variații. Totuși, studiul nu stabilește încă o metodă prin care mutațiile genetice să poată fi prevenite în mod sigur la oameni.
Ce legătură există între restricția calorică și îmbătrânire
Restricția calorică este studiată de mai mulți ani în cercetările despre longevitate. Unele experimente pe animale au arătat că reducerea controlată a aportului energetic poate influența durata vieții. De asemenea, anumite studii au identificat efecte asupra proceselor biologice asociate îmbătrânirii.
Noua cercetare adaugă o posibilă explicație la nivel genetic. Mai exact, alimentația ar putea influența ritmul în care apar unele mutații ADN. Acest aspect este important deoarece modificările genetice se acumulează pe parcursul vieții.
Totuși, un număr mai mic de mutații nu demonstrează automat o viață mai lungă sau absența bolilor. Pentru a înțelege efectele reale, sunt necesare cercetări suplimentare.
Ar putea reducerea caloriilor să scadă riscul de cancer?
Descoperirea este interesantă și pentru cercetările oncologice. Unele forme de cancer apar în urma acumulării unor modificări genetice care afectează controlul multiplicării celulelor. Prin urmare, identificarea factorilor care influențează aceste mutații ar putea contribui la dezvoltarea unor noi direcții de cercetare.
Totuși, rezultatele studiului trebuie interpretate cu atenție. Experimentele au evidențiat modificări genetice la șoareci. Ele nu demonstrează că reducerea aportului caloric cu 30% previne cancerul la oameni. De asemenea, cercetarea nu stabilește că o dietă restrictivă poate înlocui măsurile de prevenție sau tratamentele medicale.
Legătura dintre alimentație, mutațiile ADN și riscul de boală rămâne un domeniu activ de cercetare.
De ce nu este recomandată automat o dietă cu 30% mai puține calorii
Rezultatele nu trebuie interpretate drept o recomandare de slăbire. În primul rând, studiul a fost realizat pe animale. În al doilea rând, reducerea importantă și prelungită a aportului caloric poate avea efecte nedorite asupra sănătății.
O alimentație insuficientă poate duce la carențe nutriționale și pierdere de masă musculară. De asemenea, poate afecta nivelul de energie și funcționarea normală a organismului.
Riscurile diferă în funcție de vârstă, starea de sănătate și necesarul energetic individual. Din acest motiv, o restricție calorică severă nu ar trebui începută pentru presupuse beneficii asupra ADN-ului.
Orice modificare importantă a alimentației trebuie evaluată în funcție de nevoile individuale, cu sprijin medical atunci când este necesar.
Ce vor să afle cercetătorii în continuare
Studiul deschide noi întrebări despre relația dintre metabolism și materialul genetic. Oamenii de știință vor să înțeleagă de ce anumite organe răspund mai puternic la restricția calorică.
De asemenea, este important să fie identificate procesele biologice care influențează acumularea mutațiilor. O altă întrebare privește posibilitatea obținerii unor efecte asemănătoare fără o reducere atât de mare a alimentației.
Totuși, asemenea aplicații rămân, în prezent, ipoteze de cercetare. Nu există, pe baza acestui studiu, o metodă validată pentru protejarea ADN-ului uman prin reducerea caloriilor.
Ce înseamnă descoperirea pentru sănătatea oamenilor
Cercetarea oferă o perspectivă nouă asupra influenței alimentației asupra organismului. Rezultatele sugerează că aportul caloric poate modifica acumularea anumitor mutații genetice la șoareci. În plus, efectele par să varieze între organe. Descoperirea poate contribui la înțelegerea proceselor asociate îmbătrânirii.
Cu toate acestea, nu este demonstrat că o reducere cu 30% a caloriilor produce aceleași efecte la oameni. Până la apariția unor dovezi suplimentare, rezultatele trebuie privite ca un progres al cercetării fundamentale, nu ca o recomandare nutrițională.
Sursa: descopera.ro
