Moartea unei angajate de 28 de ani a unui institut de cercetare a ciumei din Siberia a determinat autoritățile ruse să plaseze inițial în carantină aproximativ 200 de persoane. De asemenea, autoritățile au efectuat mii de teste. Oficialii susțin că nu au fost identificate cazuri de ciumă. Totuși, cauza exactă a decesului rămâne necunoscută.
Daria Șipilova, angajată a Institutului de Cercetare Antipestă din Irkutsk pentru Siberia și Orientul Îndepărtat, s-a îmbolnăvit și a murit pe 2 octombrie. Circumstanțele nu au fost pe deplin clarificate.
Decesul său a provocat îngrijorare pe rețelele sociale. Aceasta s-a întâmplat în special din cauza activității institutului, specializat în studierea unor boli infecțioase periculoase.nAutoritățile ruse nu au stabilit nicio legătură între moartea tinerei, activitatea sa profesională și ciumă.
Ce s-a întâmplat la institutul de cercetare din Siberia?
După decesul Dariei Șipilova, autoritățile sanitare ruse au introdus rapid o serie de măsuri preventive împotriva unei posibile răspândiri a unei boli infecțioase. Aproximativ 200 de persoane care intraseră în contact cu angajata institutului au fost plasate inițial în carantină.
Oficialii au anunțat că femeia a murit în urma unei forme de pneumonie a cărei cauză nu a fost identificată.
Ulterior, autoritățile au precizat că:
- Aproximativ 90% dintre persoanele aflate în carantină au fost deja eliberate.
- Au fost efectuate aproape 5.000 de teste de laborator.
- Nu a fost identificat niciun caz de ciumă printre persoanele care au intrat în contact cu Șipilova.
- Tânăra era vaccinată și, potrivit autorităților, beneficia de protecție imunitară împotriva infecțiilor periculoase cu care lucra.
Miercuri, autoritatea sanitară rusă Rospotrebnadzor a declarat că nu există riscul izbucnirii unei epidemii. Prin urmare, măsurile preventive sunt retrase treptat.
A murit cercetătoarea din cauza ciumei?
Nu există nicio confirmare că Daria Șipilova ar fi murit de ciumă.
Un guvernator regional a afirmat inițial că tânăra „ar fi putut” să fie infectată cu această boală. Totuși, autoritățile sanitare nu au confirmat ipoteza. Rospotrebnadzor a precizat că decesul a fost provocat de o pneumonie de origine necunoscută. De asemenea, testele efectuate persoanelor care au intrat în contact cu angajata nu au identificat agenții patogeni căutați.
Instituția nu a explicat până în prezent ce anume a provocat pneumonia sau cum s-a îmbolnăvit femeia.
Pneumonia este o infecție pulmonară care poate avea numeroase cauze. Acestea includ bacterii, virusuri respiratorii precum cele care provoacă gripa sau COVID-19 și, în anumite situații, bacteria responsabilă de ciumă. Prin urmare, simplul diagnostic de pneumonie nu demonstrează existența unei infecții cu ciumă.
Ce zvonuri au apărut după moartea angajatei?
Decesul a declanșat numeroase speculații pe rețelele sociale privind posibila sursă a îmbolnăvirii. Una dintre versiunile vehiculate susținea că Șipilova ar fi scăpat pe jos, la locul de muncă, o eprubetă care conținea bacterii vii. Autoritatea sanitară rusă a respins această ipoteză.
Alte relatări neconfirmate sugerau că tânăra s-ar fi îmbolnăvit după o călătorie în Thailanda sau Republica Moldova. O a treia variantă susținea că ar fi vizitat o zonă din apropierea graniței Rusiei cu Mongolia.
Nu există dovezi publice care să susțină vreuna dintre aceste teorii.
Ce este ciuma și cât de periculoasă este?
Ciuma este o boală infecțioasă provocată de bacteria Yersinia pestis, care circulă în principal printre mamiferele mici și puricii acestora. Boala poate fi transmisă și oamenilor.
Ciuma a provocat unele dintre cele mai devastatoare epidemii din istorie. Printre aceste epidemii se numără pandemia cunoscută drept „Moartea Neagră”, care a ucis peste 50 de milioane de oameni în Europa în secolul al XIV-lea.
Transmiterea poate avea loc prin mușcătura puricilor infectați, inhalarea particulelor respiratorii infecțioase sau, în cazuri rare, prin ingerarea unor materiale contaminate.
Potrivit datelor medicale prezentate, rata mortalității în absența tratamentului poate varia între 30% și 100%, în funcție de forma bolii și de evoluția acesteia. Ciuma poate fi însă tratată cu antibiotice, iar identificarea rapidă a infecției este esențială.
Care sunt cele trei forme principale de ciumă?
Boala poate afecta diferite părți ale organismului și se manifestă în trei forme principale.
Ciuma pneumonică este cea mai agresivă și cea mai rară formă. Afectează plămânii și poate fi transmisă prin picături respiratorii infecțioase eliminate prin tuse.
Ciuma bubonică este cea mai frecventă formă. Apare în principal după mușcătura unui purice infectat și provoacă inflamarea ganglionilor limfatici, cunoscuți sub denumirea de buboni.
Ciuma septicemică apare atunci când bacteria se multiplică în sânge. Această formă nu se transmite direct de la o persoană la alta.
O formă a bolii poate evolua către alta. Simptomele apar de obicei după o perioadă de incubație de una până la șapte zile. Acestea pot include febră, frisoane, dureri de cap și musculare, slăbiciune, greață și vărsături.
Cât de răspândită este ciuma în lume și în Rusia?
Ciuma este endemică în mai multe regiuni din Africa, Asia, cele două Americi și teritoriile fostei Uniuni Sovietice. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, majoritatea cazurilor umane raportate în ultimii șase ani au provenit din Republica Democratică Congo. De asemenea, multe cazuri au provenit din Madagascar.
Boala este endemică și în anumite zone din Siberia, unde bacteria Yersinia pestis circulă printre mamiferele sălbatice mici. De asemenea, bacteria circulă printre puricii acestora. În această regiune a fost identificat și cel mai vechi focar preistoric cunoscut de ciumă la oameni. Cu toate acestea, cazurile de ciumă la populația Rusiei sunt rare.
OMS și Statele Unite cer informații suplimentare Rusiei
Moartea angajatei institutului din Irkutsk a atras atenția autorităților sanitare internaționale. Organizația Mondială a Sănătății, cu sediul la Geneva, a solicitat Rusiei informații suplimentare despre caz. O cerere similară a fost formulată și de Statele Unite.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că, în opinia sa, Moscova deține controlul asupra situației. Trump a mai afirmat că autoritățile americane nu consideră că moartea Dariei Șipilova ar fi fost provocată de o armă biologică. Aceasta era o ipoteză care a circulat în mediul online fără dovezi.
Între timp, Kazahstanul, Kârgâzstanul și Uzbekistanul au anunțat intensificarea măsurilor preventive la frontiere. Scopul este de a limita eventualele riscuri de răspândire a unor boli infecțioase. Rusia este membru cu drepturi depline al OMS, organizație care are și un birou de reprezentare la Moscova.
Ce este Institutul Antipestă din Irkutsk?
Institutul de Cercetare Antipestă din Irkutsk pentru Siberia și Orientul Îndepărtat a fost înființat în 1934, pentru combaterea focarelor de ciumă. Potrivit site-ului instituției, unul dintre oamenii de știință care au contribuit la fondarea sa a participat la controlarea unor epidemii din Siberia, Mongolia și China. Ulterior, activitatea institutului s-a extins și asupra altor boli infecțioase periculoase, inclusiv holera și antraxul.
De ce a provocat cazul îngrijorare internațională?
Pandemia de COVID-19 a amplificat preocupările publice privind apariția unor noi boli infecțioase grave. În acest context, informațiile despre îmbolnăviri cu origine necunoscută sau despre posibile accidente de laborator pot genera rapid panică pe internet.
Majoritatea oamenilor de știință consideră că virusul care a provocat pandemia de COVID-19 a provenit de la animale. Pe de altă parte, unii cercetători au avansat și ipoteza unei scurgeri accidentale dintr-un laborator.
În cazul din Siberia, specialiștii în sănătate publică recomandă prudență în interpretarea informațiilor. Până în prezent a fost raportat un singur deces. Totodată, autoritățile ruse afirmă că nu există dovezi că angajata institutului ar fi fost infectată cu ciumă.
Cauza exactă a pneumoniei care a provocat moartea Dariei Șipilova rămâne neclarificată.
