Polițiștii antirevoltă și elevii de liceu s-au confruntat vineri în mai multe orașe din Franța, pe fondul protestelor privind condițiile din școli și finanțarea educației. Între timp, sindicatele au convocat o grevă a profesorilor pentru marți. Guvernul încearcă să limiteze escaladarea violențelor.
La Strasbourg, poliția a folosit gaze lacrimogene, în timp ce la Marsilia au fost lansate artificii spre forțele de ordine. La Rennes, protestatarii au incendiat pubele.
În Pantin, la periferia Parisului, manifestanții au incendiat mai multe obiecte, inclusiv garduri. De asemenea, au aruncat petarde spre polițiștii antirevoltă, înainte de a se dispersa.
Un profesor ar fi fost stropit cu benzină
La La Ciotat, în apropiere de Marsilia, un tânăr a pulverizat benzină spre un profesor, potrivit unui reprezentant al autorității regionale pentru educație.
Într-o înregistrare distribuită pe rețelele sociale și difuzată de BFM TV, un bărbat apare ținându-se de față după ce o persoană cu glugă și mască pulverizează asupra sa un lichid dintr-o sticlă. Reuters nu a putut verifica independent circumstanțele incidentului.
După o reuniune de criză a guvernului, desfășurată joi, o sursă apropiată premierului a declarat că manifestațiile au evoluat de la o mișcare de protest la acte de violență urbană. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a susținut că protestele au fost deturnate de persoane din afara mișcării.
Sindicatele profesorilor anunță grevă
Protestele au loc cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Sondajele de opinie indică o popularitate redusă pentru președintele Emmanuel Macron și guvernul său orientat spre centru-dreapta. Nemulțumirile au fost alimentate și de reducerile bugetare planificate, despre care protestatarii susțin că agravează problemele de finanțare din educație.
Ministrul Educației, Édouard Geffray, a declarat că 65 de angajați din sistemul de învățământ au fost răniți în timpul protestelor. Printre aceștia se numără 40 de directori de școli.
Mai mulți elevi din regiunea Parisului au declarat pentru Reuters că au decis să nu participe la manifestațiile de vineri din cauza escaladării violențelor. Sindicatele au convocat o grevă a profesorilor pentru marți, la o săptămână după protestul angajaților din sectorul public.
„Violența este regretabilă, dar atunci când revendicările nu sunt ascultate ani la rând și având în vedere contextul politic și geopolitic, există mai multe condiții care îi aduc pe elevi într-o stare reală de anxietate”, a declarat profesoara Sandra Champain-Seller.
Aproximativ 2.000 de persoane au fost arestate
Protestele au început săptămâna trecută în regiunea Parisului și s-au extins ulterior la nivel național, devenind tot mai violente.
Darmanin a declarat pentru RTL că poliția a arestat aproximativ 2.000 de persoane, majoritatea adolescenți, de la începutul manifestațiilor. Ministrul a afirmat și că părinții minorilor care distrug bunuri ar trebui să plătească despăgubiri.
Vineri, aproximativ 400 de licee, adică aproape unul din zece la nivel național, au fost închise din cauza protestelor. Ministrul Educației le-a cerut părinților să își țină copiii departe de manifestații.
Unii părinți susțin revendicările elevilor
Nu toți părinții se opun protestelor. Vincent Martin s-a alăturat fiicei sale în fața liceului Hélène Boucher din Paris. El a declarat că elevii au „fundamental dreptate să ceară condiții mai bune de învățare”.
Elevii care blochează liceele reclamă clase supraaglomerate, lipsa frecventă a profesorilor și starea precară a clădirilor. Ei atribuie aceste probleme mai multor ani de investiții insuficiente în sistemul educațional.
„Suntem 35 într-o clasă, nu avem suficiente scaune, iar pauza de prânz de o oră este prea scurtă pentru ca toată lumea să reușească să mănânce”, a declarat Kesia, o elevă de 15 ani din Pantin. Aceasta a fugit din zonă în momentul în care poliția a folosit gaze lacrimogene.
Bugetul educației ar urma să crească sub nivelul inflației
Potrivit proiectului de buget pentru 2027 prezentat joi de guvern, finanțarea educației ar urma să crească cu 1,7%, sub rata inflației, până la 65,53 miliarde de euro. Aceasta sumă nu include pensiile profesorilor. Educația este în mod tradițional cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare din Franța.
Situația s-ar putea schimba anul viitor, când costurile pentru serviciul datoriei publice sunt estimate să ajungă la 74,5 miliarde de euro, potrivit proiectului de buget.
Conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cheltuielile Franței pentru educație se situează în zona de mijloc în comparație cu celelalte state membre. Cheltuielile au crescut între 2015 și 2022, însă ponderea educației în buget a scăzut ușor.
Acuzații privind violența poliției împotriva minorilor
Serviciile de informații au transmis în cadrul reuniunii de criză că protestele ar fi fost inițiate de politicieni ai partidului de stânga radicală Franța Nesupusă (LFI). Liderii LFI au respins acuzațiile și au susținut că guvernul încearcă să politizeze manifestațiile înaintea alegerilor.
Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat poliția că a folosit metode excesive împotriva minorilor, inclusiv bastoane, gaze lacrimogene și arme neletale cu proiectile. Autoritățile franceze au deschis patru anchete privind acuzațiile de violență din partea poliției.
Una dintre investigații vizează cazul unui adolescent de 16 ani care a suferit o rană la un ochi după ce poliția a tras cu proiectile de cauciuc spre un grup de protestatari, potrivit prietenilor acestuia.
