Rezultatele PISA 2025 aduc noi semnale de alarmă pentru educația din România. Scorurile elevilor români au scăzut față de evaluarea din 2022 la matematică, lectură și științe. Proporția celor care nu ating nivelul de bază rămâne foarte ridicată. Daniel David, fost ministru al Educației și Cercetării, consideră că situația confirmă necesitatea unei schimbări de paradigmă. Mai mult, el indică reformele asociate modelului „Școlilor QX” drept una dintre soluții.
Rezultatele PISA 2025 au fost lansate oficial de OECD pe 8 septembrie 2026. Evaluarea internațională vizează elevii de 15 ani și urmărește, între altele, capacitatea acestora de a folosi cunoștințele dobândite pentru rezolvarea unor probleme apropiate de situațiile din viața reală. La ediția din 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii.
România, rezultate mai slabe decât la PISA 2022
Potrivit datelor OECD prezentate de Daniel David, România a obținut în 2025 419 puncte la matematică, 413 puncte la lectură și 425 de puncte la științe. La PISA 2022, România înregistrase câte 428 de puncte în fiecare dintre cele trei domenii. Rezultă o scădere de 9 puncte la matematică, 15 puncte la lectură și 3 puncte la științe.
Scăderea trebuie însă analizată în context internațional, deoarece și mediile OECD s-au redus față de ediția precedentă. Acest lucru nu elimină însă problema ponderii foarte mari a elevilor români care nu ating nivelul minim de competență.
Peste jumătate dintre elevi, sub nivelul de bază la matematică
Una dintre cele mai îngrijorătoare cifre prezentate pentru România este cea de la matematică. 52% dintre elevii evaluați nu ating nivelul 2, considerat reperul de bază în analiza rezultatelor PISA. Proporția indicată pentru media OECD este de 35%. La polul opus, numai 4% dintre elevii români ajung la nivelurile superioare de performanță, 5 și 6, comparativ cu 8% la nivelul OECD.
PISA evaluează competența matematică prin capacitatea elevilor de a formula, utiliza și interpreta matematica în contexte și probleme din lumea reală.
Aproape jumătate dintre elevii români au dificultăți majore la lectură
Situația este dificilă și în domeniul lecturii. România înregistrează 413 puncte, față de 428 în 2022. Conform datelor citate de Daniel David, 48% dintre elevii români se află sub nivelul de bază, comparativ cu 31% la nivelul OECD. Doar 1% dintre elevii din România ating nivelurile 5 sau 6, în timp ce media OECD este de 6%.
În cadrul PISA, competența de lectură nu se limitează la simpla citire a unui text. Evaluarea urmărește capacitatea adolescentului de a înțelege, utiliza și analiza informația scrisă pentru atingerea unor obiective și participarea la viața societății.
Științe: decalaj uriaș între elevii avantajați și cei dezavantajați
România obține 425 de puncte la științe, iar 46% dintre elevi nu ating nivelul de bază, potrivit sintezei prezentate de fostul ministru. O problemă suplimentară este legată de inegalitatea educațională. Elevii români proveniți din medii socioeconomice avantajate au rezultate cu 122 de puncte mai mari decât cei din medii dezavantajate. Diferența corespunzătoare indicată pentru OECD este de 85 de puncte.
Daniel David atrage atenția că influența statutului socioeconomic asupra rezultatelor la științe s-a accentuat în România în ultimul deceniu.
Un nou domeniu PISA pune România în fața unei alte probleme
PISA 2025 include și o componentă nouă legată de rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor computaționale. OECD a anunțat înaintea publicării raportului că ediția 2025 introduce un domeniu inovator privind învățarea în lumea digitală. În plus, se urmărește utilizarea instrumentelor computaționale pentru construirea cunoașterii și rezolvarea problemelor.
România obține, potrivit datelor prezentate de Daniel David, 442 de puncte, iar 57% dintre elevi nu ating nivelul de bază.
Daniel David: rezultatele confirmă problemele identificate anterior
În analiza sa, Daniel David leagă rezultatele PISA de diagnosticul asupra educației pe care l-a realizat în perioada în care conducea ministerul. Fostul ministru consideră că nivelul competențelor funcționale reprezintă o problemă care depășește strict sistemul de învățământ. Aceasta are consecințe economice și sociale.
David susține totodată că rezultatele slabe nu demonstrează că elevii români ar avea capacități intelectuale mai reduse sau că profesorii nu ar fi suficient pregătiți. În interpretarea sa, problema centrală ține de modul în care este organizată educația. De asemenea, ține de capacitatea școlii de a transforma cunoștințele în competențe aplicabile.
Bursele, salariile și clasele mai mici nu au rezolvat problema
Analiza fostului ministru se oprește și asupra măsurilor introduse în sistem înainte de administrarea PISA 2025. În ultimii ani au existat creșteri salariale pentru profesori, modificări ale sistemului de burse și reducerea efectivelor unor clase. Daniel David argumentează că astfel de intervenții pot avea efecte importante – de exemplu asupra atractivității profesiei sau menținerii copiilor în școală. Totuși, ele nu garantează automat rezultate PISA mai bune.
De altfel, datele PISA 2025 au fost colectate în România în perioada 12 mai – 9 iunie 2025. Aceasta înseamnă că rezultatele reflectă educația primită de elevi înainte de reformele QX implementate ulterior.
„Școlile QX”, soluția propusă de fostul ministru
Daniel David susține continuarea modelului denumit „Școlile QX”, construit în jurul ideii că școala trebuie să dezvolte nu numai acumularea de informații, ci și folosirea lor în contexte concrete. Printre direcțiile promovate se află orele remediale, consolidarea competențelor deja dobândite, sprijinirea elevilor cu performanțe ridicate și aplicarea cunoștințelor în situații cotidiene.
La gimnaziu și liceu, modelul propune utilizarea unei părți din timpul disciplinelor pentru recuperare, consolidare, performanță și aplicarea practică a competențelor. La ciclul primar sunt prevăzute activități remediale dedicate. Reforma curriculară, evaluările naționale și planurile individualizate pentru elevi sunt alte componente pe care fostul ministru le consideră esențiale.
Efectele reformelor QX ar putea fi evaluate abia la PISA 2029
Există însă o precizare importantă: rezultatele PISA 2025 nu pot demonstra dacă reformele QX funcționează sau nu, deoarece testarea a avut loc înainte ca acestea să fie implementate. Daniel David estimează că efectele lor ar putea deveni vizibile la următoarea evaluare, PISA 2029. Acest lucru este valabil dacă măsurile vor fi menținute și aplicate corespunzător.
OECD confirmă că următorul ciclu va fi PISA 2029, cu lectura drept domeniu principal. De asemenea, alfabetizarea media și în inteligență artificială se numără printre componentele inovatoare.
PISA și TIMSS măsoară lucruri diferite
Fostul ministru aduce în discuție și aparenta contradicție dintre rezultatele PISA și cele obținute de România la TIMSS. Explicația posibilă ține de ceea ce urmăresc cele două evaluări. TIMSS este mai apropiat de conținuturile curriculare și verifică într-o măsură importantă cunoștințele și aplicarea acestora în cadrul disciplinelor.
PISA pune un accent mai mare pe transferul competențelor către probleme din viața reală. Ministerul Educației descria chiar înaintea testării PISA 2025 evaluarea drept una care urmărește capacitatea tinerilor de a identifica soluții pentru situații asemănătoare celor întâlnite în realitate.
Diferența este importantă: un elev poate stăpâni o formulă sau un concept, dar poate întâmpina dificultăți atunci când trebuie să recunoască singur unde și cum trebuie folosit.
PISA 2025 pune din nou presiune pe reforma educației
Noile rezultate nu oferă o explicație unică pentru problemele școlii românești și nici nu demonstrează singure eficiența unei anumite reforme. Ele arată însă că o proporție foarte mare a adolescenților întâmpină dificultăți în utilizarea funcțională a competențelor evaluate.
Pentru România, provocarea următorilor ani va fi transformarea reformelor propuse în rezultate măsurabile: mai puțini elevi sub nivelul de bază, reducerea decalajelor sociale și creșterea capacității de a folosi ceea ce se învață la școală în situații reale.
Sursa: danieldavidubb.wordpress.com
