După aproape opt ani de călătorie prin Sistemul Solar interior, BepiColombo a trecut de unul dintre cele mai importante momente ale misiunii sale. Pe 3 septembrie 2026, modulul care a transportat sondele spre Mercur s-a separat de restul navei. Următoarea mare provocare va veni în noiembrie, când cele două sonde științifice trebuie să intre pe orbita celei mai apropiate planete de Soare.
BepiColombo a renunțat la modulul care a dus-o până la Mercur
BepiColombo este o misiune comună a Agenției Spațiale Europene (ESA) și a agenției spațiale japoneze JAXA. A fost lansată pe 20 octombrie 2018 și reprezintă prima misiune europeană și japoneză spre Mercur.
Până acum, cele două sonde științifice au călătorit împreună cu Mercury Transfer Module (MTM). Acesta a asigurat energia și propulsia necesare pentru lunga călătorie interplanetară.
Pe 3 septembrie 2026, MTM s-a separat de restul ansamblului, marcând începutul fazei finale de sosire la Mercur. Momentul este important deoarece modulul și-a încheiat practic misiunea. De aici înainte, apropierea și manevrele necesare intrării pe orbită vor fi realizate folosind sistemul de propulsie chimică al Mercury Planetary Orbiter.
Două sonde vor studia Mercur în același timp
BepiColombo este diferită de misiunile anterioare trimise spre această planetă.
În centrul proiectului se află două sonde științifice: Mercury Planetary Orbiter (MPO), construită pentru ESA, și Mercury Magnetospheric Orbiter (Mio), realizată pentru JAXA.
Cele două vor studia Mercur simultan, dar din orbite și perspective diferite. Va fi pentru prima dată când două nave ale aceleiași misiuni vor orbita simultan planeta.
MPO va cerceta, printre altele, suprafața, compoziția și structura planetei, în timp ce Mio se va concentra asupra câmpului magnetic și asupra mediului din jurul lui Mercur. Combinarea măsurătorilor ar trebui să ofere cercetătorilor o imagine mult mai detaliată asupra uneia dintre cele mai puțin explorate planete ale Sistemului Solar.
Mercur ar putea fi cartografiat și cu ajutorul razelor X
La bordul MPO se află mai multe instrumente științifice. Printre ele se numără MIXS – Mercury Imaging X-ray Spectrometer.
Instrumentul va analiza razele X generate atunci când radiația solară interacționează cu materialele de la suprafața planetei. Datele îi pot ajuta pe oamenii de știință să studieze compoziția solului și să înțeleagă mai bine istoria geologică a lui Mercur.
Cercetătorii sunt interesați inclusiv de cratere, urmele activității vulcanice și de misterioasele depresiuni luminoase cunoscute drept „hollows”.
De ce este atât de greu să ajungi la Mercur?
La prima vedere, Mercur pare o destinație relativ ușoară. Este mult mai aproape de Pământ decât planetele din Sistemul Solar exterior.
În realitate, intrarea pe orbită în jurul lui Mercur este extrem de dificilă.
O navă lansată de pe Pământ transportă cu ea o cantitate uriașă de energie orbitală. Pentru a ajunge controlat atât de aproape de Soare, trebuie să-și modifice semnificativ viteza și traiectoria. Tocmai de aceea, BepiColombo a avut nevoie de un traseu lung și complex.
În timpul călătoriei, misiunea a efectuat nouă survoluri planetare: unul al Pământului, două ale planetei Venus și șase ale lui Mercur. Aceste manevre gravitaționale au ajutat nava să-și ajusteze treptat traiectoria.
Următorul moment critic: 21 noiembrie 2026
Separarea modulului MTM nu înseamnă că BepiColombo a ajuns deja pe orbita finală.
Următoarea etapă majoră este programată pentru 21 noiembrie 2026. Atunci, MPO și Mio, încă unite, trebuie să fie capturate pe o orbită polară în jurul lui Mercur. Ulterior, operațiunea va continua în mai multe etape.
Pe 9–10 decembrie, Mio urmează să fie eliberată pe propria orbită. Pe 16 decembrie va fi desprins și scutul solar MOSIF, iar MPO își va continua manevrele pentru atingerea orbitei sale științifice. MPO ar trebui să ajungă pe orbita finală pe 10 martie 2027.
Știința adevărată începe în aprilie 2027
Dacă etapele de sosire și configurare se desfășoară conform planului, faza științifică a misiunii BepiColombo va începe pe 6 aprilie 2027. ESA precizează că datele exacte pot suferi modificări din motive operaționale.
Misiunea ar putea răspunde unor întrebări fundamentale despre Mercur: cum s-a format o planetă atât de densă atât de aproape de Soare, cum funcționează câmpul său magnetic și cum interacționează suprafața cu mediul solar extrem.
BepiColombo poartă numele matematicianului și inginerului italian Giuseppe „Bepi” Colombo, ale cărui cercetări privind mecanica orbitală au avut un rol important în dezvoltarea tehnicilor folosite pentru explorarea lui Mercur.
După opt ani și nouă survoluri planetare, cea mai importantă parte a aventurii abia începe.
Sursa: descopera.ro
