Tabăra care se opune reluării negocierilor de aderare a Islandei la Uniunea Europeană a trecut în față la începutul numărării voturilor. După centralizarea a 152.000 de buletine, rezultatul rămâne extrem de strâns: 50,1% au votat „Nu”, iar 49,9% au susținut redeschiderea discuțiilor cu Bruxelles-ul.
Datele parțiale au fost prezentate duminică de postul public islandez RUV. Aproximativ 270.000 de persoane au avut drept de vot. Nu există încă informații definitive privind prezența la urne.
Doar 0,2 puncte procentuale separă cele două tabere
Din primele 152.000 de voturi numărate, 50,1% sunt împotriva reluării negocierilor, iar 49,9% sunt pentru. Diferența este atât de mică încât rezultatul final rămâne imposibil de anticipat.
Oficialii electorali au avertizat că un rezultat suficient de clar ar putea să nu fie disponibil înainte de prânzul zilei de duminică. Votarea s-a încheiat sâmbătă, la ora 22:00 GMT.
Buletinele sunt transportate cu avioane, nave și mașini
Numărarea voturilor este complicată de geografia Islandei. Buletinele trebuie transportate din orașe și secții rurale către centrele de numărare cu avionul, navele și mașinile. Acest proces întârzie centralizarea rezultatelor într-un scrutin în care fiecare vot poate deveni important.
Un sondaj Gallup publicat vineri indica deja un avantaj foarte mic pentru tabăra „Nu”, după ce cercetările anterioare arătaseră un ușor avans al susținătorilor negocierilor.
Ce ar însemna victoria taberei „Da”
Referendumul nu stabilește aderarea imediată a Islandei la Uniunea Europeană. Dacă tabăra „Da” câștigă, guvernul va putea relua negocierile de aderare cu Bruxelles-ul.
Chiar și după finalizarea negocierilor, populația va trebui să voteze din nou. Legislația islandeză prevede organizarea unui al doilea referendum, probabil peste câțiva ani, înainte ca Islanda să poată deveni efectiv membră a UE.
Dobânzile ridicate, argument pentru apropierea de UE
Susținătorii reluării negocierilor spun că aderarea la UE și eventuala adoptare a euro ar putea reduce presiunea economică asupra populației.
Islanda s-a confruntat cu inflație persistentă și credite ipotecare costisitoare. Dobânda băncii centrale a Islandei este în prezent de 8%, față de 2,25% la Banca Centrală Europeană.
Economistul Vilhjálmur Hilmarsson, de la sindicatul Viska, consideră că aderarea la UE nu ar rezolva automat problemele structurale ale Islandei, dar ar putea deveni un catalizator pentru o economie mai sănătoasă.
Tabăra „Nu” apără suveranitatea Islandei
Oponenții negocierilor consideră că apropierea de Uniunea Europeană ar putea amenința independența țării și controlul asupra resurselor sale.
Lidera opoziției, Guðrún Hafsteinsdóttir, care a condus campania pentru „Nu”, respinge argumentul potrivit căruia Bruxelles-ul ar putea rezolva problemele economice ale Islandei.
„Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles-ul le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a declarat ea.
Pescuitul rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte
Controlul asupra zonelor de pescuit a fost una dintre principalele teme ale campaniei. Conform regulilor UE, cotele sunt stabilite ținând cont, printre alți factori, de activitatea istorică de pescuit.
Unii oficiali islandezi susțin că țara și-ar putea păstra în mare măsură controlul asupra propriilor ape, deoarece statele membre UE nu au pescuit acolo de zeci de ani. Tabăra „Nu” nu are însă încredere că eventualele garanții oferite Islandei ar fi permanente.
Securitatea și Groenlanda au intrat în campanie
Susținătorii negocierilor au invocat și contextul geopolitic tot mai instabil. Războiul din Ucraina, conflictele din Orientul Mijlociu și declarațiile președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei au alimentat dezbaterea despre poziția Islandei în lume.
Premierul Kristrún Frostadóttir a declarat după vot că referendumul a deschis o discuție importantă despre viitorul țării. Ea a precizat că guvernul își va continua activitatea indiferent de rezultatul final.
Islanda a suspendat negocierile cu UE în 2013
Islanda a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în timpul crizei financiare care a afectat puternic economia țării. Procesul a fost oprit în 2013 de un guvern eurosceptic.
Dacă rezultatul final al referendumului de acum va fi favorabil reluării discuțiilor, un memorandum al Ministerului de Externe estimează că negocierile ar putea începe până la sfârșitul anului 2026 și ar putea dura între 18 și 24 de luni.
Pentru moment, însă, tabăra „Nu” conduce cu numai 0,2 puncte procentuale, iar rezultatul referendumului rămâne deschis.
