România, sub asediul dezinformării online înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale
Dezinformare în creștere pe fondul avansului extremei drepte
România se confruntă cu un val de dezinformare online înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Acest lucru se întâmplă în contextul în care extrema dreaptă pare favorită. Observatorii electorali și analiștii politici avertizează asupra acestei situații.
George Simion, lider eurosceptic al AUR, a obținut 41% din voturi în primul tur desfășurat duminică. Această victorie a venit la doar cinci luni după ce un alt candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu, câștigase surprinzător un scrutin. Scrutinul a fost ulterior anulat din cauza suspiciunilor de interferență rusă.
Simion urmează să-l înfrunte în turul doi pe primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, un independent de centru.
Kremlinul neagă implicarea, dar ancheta europeană continuă
Deși Kremlinul neagă orice implicare în valul de activitate pro-Georgescu de pe TikTok și alte rețele sociale de la finalul anului trecut, Comisia Europeană a deschis o investigație oficială asupra platformei TikTok. Aceasta vizează presupusa nerespectare a obligației de a limita interferențele în alegerile din noiembrie 2024.
Autoritățile române și TikTok susțin că au implementat măsuri pentru a combate dezinformarea. Cu toate acestea, îngrijorările persistă, în special în contextul reluării tiparelor suspecte de propagandă.
Rețele neautentice și canale pro-Kremlin pe Telegram
Analistul politic Sorin Ioniță atrage atenția asupra creșterii numărului de conturi aparent apolitice. Este vorba despre conturi care postează despre saloane de unghii, fotbal sau mașini. Ele încep brusc să distribuie conținut politic viral. „Sunt cu siguranță boți”, afirmă el. Sorin Ioniță subliniază asemănarea cu fenomenul dinaintea alegerilor anulate.
Potrivit companiei tech OpenMinds, care monitorizează influențele autoritare, 24% dintre canalele de Telegram în limba română distribuie dezinformare sprijinită de Kremlin. Un sfert dintre mesajele postate conțin conținut preluat din media de stat rusești sau surse pro-Kremlin.
Începând cu 2022, 48 de astfel de canale au publicat peste 4.000 de postări menite să submineze încrederea în instituțiile democratice. Inclusiv prin promovarea unor teorii conspiraționiste despre o „lovitură de stat” în urma anulării alegerilor.
Telegram a respins acuzațiile, susținând că platforma sa „nu este eficientă în răspândirea dezinformării”. Compania argumentează că nu folosește algoritmi care să promoveze conținut senzaționalist.
Simion, stil populist și conexiune emoțională cu electoratul
La 38 de ani, George Simion își bazează campania pe TikTok pe retorică naționalistă. Discursurile sale sunt emoționale, direct în cameră. Folosește secvențe din adunări politice și imagini din culisele campaniei, o rețetă perfecționată anterior de Georgescu. Aceasta este acum copiată de alte formațiuni.
Sorin Ioniță menționează că, deși multe conturi pot fi suspecte, mesajele transmise reflectă o furie reală din societate. „Probabil amplifică zgomotul, dar zgomotul vine din interior.”
Un val de frustrare populară alimentat de discursuri radicale
Simion profită de valul de nemulțumire față de liderii tradiționali. Se opune ajutorului militar acordat Ucrainei, critică conducerea UE și se aliniază cu mesajele mișcării „Make America Great Again” din SUA.
Ministerul de Interne a anunțat că nu a identificat nereguli semnificative în procesul de votare, dar rămâne vigilent.
James E. Trainor III, comisar al Comisiei Electorale Federale a SUA aflat în România ca observator, a declarat pentru Reuters că autoritățile trebuie să „meargă pe o linie foarte subțire” în reglementarea rețelelor sociale. Ele trebuie să nu restrângă libertatea de exprimare.
„Cea mai bună soluție este exact ceea ce fac autoritățile române: să discute direct cu cei care administrează acele platforme”, a spus Trainor.
