Mii de tineri din Generația Z protestează în mai multe țări europene, nemulțumiți de costul vieții, lipsa locuințelor accesibile, condițiile din școli și corupție. Din Franța și Belgia până în Serbia, Italia și Albania, manifestațiile exprimă o frustrare comună. Tinerii au sentimentul că autoritățile nu ascultă problemele noilor generații. În Serbia, mobilizarea studenților a contribuit chiar la înfrângerea electorală a liderului Aleksandar Vučić. Acest lucru a venit după aproape doi ani de proteste, relatează Reuters.
Mișcările conduse de tineri au revendicări diferite de la o țară la alta. Totuși, ele împărtășesc preocupări legate de oportunitățile economice, educație și perspectivele de viitor.
„Dacă ardem noi, ardeți și voi”: mesajul tinerilor din Belgia
La Bruxelles, Maya Gourdel, o studentă de 19 ani, pregătește pancarte pentru manifestațiile împotriva autorităților belgiene. Pe una dintre ele scrie: „Dacă ardem noi, ardeți și voi!”.
Sloganul provine din filmul Jocurile Foamei (The Hunger Games), lansat în 2012. A devenit un simbol pentru mai multe mișcări de protest ale tinerilor din întreaga lume. Gourdel participă la manifestații pentru îmbunătățirea condițiilor din școlile belgiene. Studenta spune că încercările pașnice de a atrage atenția autorităților nu au avut rezultatele așteptate.
„Am încercat să o facem pașnic. Nimeni nu ne-a ascultat. Abia când oamenii au început să incendieze gunoaie sau să facă lucruri de acest fel, presa și camerele de filmat au început să ne arate”, a declarat ea.
Protestele Generației Z se extind în Europa
Generația Z, formată în general din persoanele născute între 1997 și 2012, a devenit tot mai vizibilă în mișcările de protest din ultimii ani. După mobilizări importante în Bangladesh, în 2024, Nepal, în 2025, și India, în 2026, manifestațiile conduse de tineri au căpătat amploare și în Europa.
De la suburbiile Parisului până în piețele din Belgrad, participanții reclamă probleme asemănătoare. Ei menționează infrastructură școlară deteriorată, oportunități economice limitate, locuințe scumpe și lipsa de transparență a autorităților.
Unele manifestații au degenerat în violențe. În Franța, mii de magazine au fost avariate sau jefuite în ultimele săptămâni. Forțele de ordine au folosit grenade asurzitoare și tunuri cu apă în timpul intervențiilor.
Studenții din Serbia au contribuit la înfrângerea lui Aleksandar Vučić
În Serbia, protestele studențești au produs una dintre cele mai importante schimbări politice dintre mișcările recente. După aproape doi ani de manifestații împotriva corupției percepute și a tendințelor autoritare, mobilizarea studenților a culminat cu înfrângerea electorală a liderului Aleksandar Vučić. Pentru participanți, rezultatul reprezintă trecerea de la contestarea puterii la asumarea responsabilității politice.
„Când ne-am trezit, primul lucru pe care l-am simțit a fost, cu siguranță, un sentiment de ușurare și libertate”, a declarat Staša Piletić, participantă la proteste.
„Personal, simt că am obținut o victorie. Simt că, în sfârșit, am trecut de la proteste la responsabilitate”, a adăugat ea.
Totuși, noua etapă aduce dificultăți: nici studenții, nici candidații susținuți de aceștia nu au experiență de guvernare. Un alt protestatar, Luka Stojaković, respinge această îngrijorare.
„Am văzut unde ne-au adus oamenii cu experiență politică”, a declarat el.
Italia: „Ne-au furat până și capacitatea de a visa”
La Milano, protestele studențești sunt alimentate de nemulțumiri privind educația, salariile și accesul la locuințe. Chiara, o studentă de 21 de ani, consideră că participarea la manifestații este esențială.
„Este vital să participăm la mișcările spontane ale oamenilor, născute dintr-o explozie de furie care a făcut posibilă acțiunea colectivă”, a spus ea.
Tânăra descrie o generație care se confruntă cu școli fără suficienți profesori, clădiri deteriorate și perspective profesionale nesigure.
„Cred că cel mai mare rău pe care această clasă conducătoare l-a făcut generației mele este că ne-a furat până și capacitatea de a ne imagina un viitor, de a visa”, a afirmat Chiara.
Ea se teme că, după terminarea studiilor, va găsi doar un loc de muncă prost plătit, într-un domeniu pentru care nu s-a pregătit. De asemenea, crede că va fi nevoită să locuiască într-un spațiu mic și scump, departe de orașul natal.
Costul vieții, una dintre principalele preocupări ale tinerilor europeni
Datele europene arată că nemulțumirile economice au o bază importantă în realitatea socială. Potrivit unui sondaj al Uniunii Europene publicat în 2025, 40% dintre persoanele cu vârste între 16 și 30 de ani consideră creșterea prețurilor și costul vieții drept o preocupare majoră.
În același an, 92,7 milioane de persoane din UE se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Diferența evidențiază vulnerabilitatea economică a tinerilor adulți, aflați la începutul vieții profesionale.
Franța: tinerii reclamă inegalități între generații
În Franța, protestele au readus în discuție distribuția resurselor între generații. Potrivit institutului de cercetare OFCE, persoanele de peste 60 de ani reprezintă aproximativ un sfert din populația țării. Totuși, ele dețin 60% din averea națională.
În același timp, cheltuielile pentru pensii reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli publice din Franța. Ele sunt estimate să ajungă la aproximativ 14% din PIB, pe fondul îmbătrânirii populației.
Datele OCDE pentru 2025 arată că Grecia și Italia alocă aproximativ 16% din PIB pensiilor publice. În contrast, Australia, Chile, Islanda, Irlanda și Coreea de Sud cheltuiesc sub 4%. Diferențele reflectă structuri demografice și sisteme de pensii distincte.
Un raport al guvernului francez, publicat în octombrie, arată că între 2000 și 2023 cheltuielile pentru pensii au crescut cu 2,5 puncte procentuale din PIB. În același timp, cheltuielile pentru educație au scăzut cu 0,5 puncte procentuale.
Același raport indică faptul că 32% din bugetul Ministerului Educației este destinat pensiilor, reducând resursele disponibile pentru alte activități.
„Erau șobolani în școală”: elevii francezi denunță condițiile din educație
Bilal Narjissi, un licean de 17 ani dintr-o suburbie aflată la nord de Paris, participă la proteste împotriva condițiilor pe care le descrie drept „deplorabile”. Tânărul reclamă lipsa personalului și degradarea infrastructurii școlare.
„Înainte erau șobolani”, a povestit el.
Potrivit elevului, anul trecut, școala a fost evacuată după ce un acoperiș s-a prăbușit în curte. Nimeni nu a fost rănit. Narjissi consideră că protestele arată solidaritatea dintre tinerii europeni.
„Tinerii din Europa sunt uniți”, a declarat el.
„Suntem cu toții de acord asupra unui lucru: tinerii sunt tratați mult prea mult ca niște copii și nu sunt ascultați suficient.”
Albania: studenții spun că viitorul lor este în străinătate
Protestele conduse de studenți au cuprins și Albania. Acolo, manifestațiile împotriva guvernului premierului Edi Rama au început la Tirana și s-au extins în alte orașe. Participanții reclamă presupusa corupție, lipsa locurilor de muncă și standardele scăzute din educație.
Xyke Kurti, o studentă la arhitectură în vârstă de 19 ani, spune că autoritățile au ignorat revendicările tinerilor timp de luni întregi.
„Premierul nostru a petrecut 130 de zile fără să ne asculte”, a afirmat ea.
Studenta susține că mulți tineri albanezi nu își mai imaginează un viitor în propria țară.
„Dacă întrebi un student din Albania unde își vede viitorul, toată lumea răspunde: «În afara acestei țări»”, a spus Kurti.
Ea consideră că relațiile personale și influența politică pot cântări mai mult decât meritul profesional.
Noi manifestații sunt pregătite în Germania
Valul de proteste nu pare să se fi încheiat. În Germania, o nouă manifestație este programată în acest weekend, pe fondul nemulțumirilor privind costul vieții, inegalitățile sociale, războiul și starea școlilor.
Deși revendicările diferă între țări, mesajul central al protestatarilor este asemănător. Tinerii cer să fie implicați în deciziile care le afectează viitorul.
Experiența Serbiei arată că mobilizarea studențească poate avea consecințe electorale importante. De asemenea, schimbarea politică deschide o nouă etapă, în care revendicările trebuie transformate în politici concrete.
Pentru Generația Z din Europa, protestele nu sunt doar o reacție la dificultățile economice actuale. Ele reprezintă și o revendicare a dreptului de a avea un viitor accesibil și de a fi ascultată de cei aflați la putere.
